Castiglione Messer Marino (artìculo 'n abruzzese)

Artículo scritto int'ô dialetto 'e Castiglione Messer Marino

Castiglione Messer Marino
Nomme ufficiale: Castiglione Messer Marino
Stato: Italia
Reggione: Abruzzo
Pruvincia: Chiete
Estenzione: 47 km²
Pupulazzione: 2.045 (01.01.2007)
Denzità: 44 ab./km²
'E riune: Padéule, Sant'Eggeidje, Colle Tremareine, La Valla
Commune vicini: Schiavi Di Abruzzo (CH), Roio del Sangro (CH), Montazzoli, Agnone (IS), Belmonte del Sannio (IS), Roccaspinalveti (CH), Torrebruna (CH), Carunchio (CH)
Coordinate giugrafiche:

41°52′0″N 14°27′0″E

Sinnaco: {{{sinnaco}}}
Codice pustale: 66033
Prefisso pe
ttelefunà:
0873
Santo prutettore: Sande Raffaéle
Festa d'o patrono: 10, 11 e 12 d' s'ttimbr
Localizzazione
Mappa di localizzazione: Italia
Castiglione Messer Marino (artìculo 'n abruzzese)
Castiglione Messer Marino (artìculo 'n abruzzese)
Sito: comune.castiglionemessermarino.ch.it

Lu Cuaštegliàune (Castiglione Messer Marino) è nu cumméune de 1863 creštijêàne de la pruveingia de Chite a lu cumbeine nghe lu Muleise. Eisse rappresènda lu pajôèse cchiù grusse de l'Alde Uaštaréule pe superfeicie e pupelaziàune.

Geugrafeija cagna

Lu tretorje è pe la masema parte mendagnéuse, nghe la ceima cchiù alda nne lu màunde Castelfraiano (canuscéute gné lu màunde) a 1415 m.s.l.m. e nghe lu luche cchiù vasse ne lu vallàune de lu Sènde a 489 mètre. Ngeima a lu màunde ze trova l'Oasi naturale abetina di Selva Grande ca è nu vàusche d'abbeite ghiènghe sarvauardète da lu WWF. L'aldre mundagne, ca hanne štète ausuóte da le cundadeine pe ce zappà, uje tènne poca êàrve pe la tèrra mmalamènde e schitta le lochera cchiù vasse mo sonne apparète da le chiêànde. Côèssa è l'accaggiàune ca porta, a ogne anne, a ze presendà co' lamatéura nghe dammôèje a le štrète e spandeche pe l'abbetêànde.

Le fiàumera ca passane pe ècche sonne la Trèšta, lu Sènde e lu Senille. Le preime ddêù nascene ngeima a Castelfraiano e z'auneiscene a lu Treigne, l'éuldeme nasce a lu màunde veceine, lu Fischietto (Fešcôètte) e fenôèsce a lu mère, a Punta Penna nne lu tretorje de lu Uòšte.

Štoria cagna

Lu Cuaštegliàune, l'ome crôède ca è štète funnète da le Rumêàne, ca le chiamèvane Castrum Leonis, ma nze tè ducumendaziàune ca po' accertà ssu fatte. Queille ca ze sa è ca cundèva assêà chemmù pe ècche ce passèva nu trattéure che purtèva a la Péuglia le pecurêàre abbruzzeise, pe ce fa sbernà le pècra. Ma, preima de lu 1027 lu nàume nn'è mè cumbarse a niscéuna veija. A ss'anne è datèta la carta ca parla de l'abbazzeije de Sanda Mareija de la Nàuce e de Sande Salvatàure, e a lu XII sèchele lu leibbre de al-Idris ca pe la preima volda fa lu nàume de Quatllun (lu Cuaštegliàune). Lu pajôèse facètte parte de lu Rôègne de Napele da lu 1130 a feine a lu 1861, nne la pruveingia de l'Abbréuzze ceitra.

Lu cumméune, nzimbra che Šchêàve, lu Caréunghie, lu Frajeine, la Ròcca la Tàurre e Sande Bune arrendrèva nne le pussedemèndera de la famôèglia napuletèna Caracciolo, ca le guvernèva pe lu Rôè da lu XV sèchele. Le preingepe Caracciolo guvernattene lu Cuaštegliàune a fine a l'Ottecinde, e prupria pe éune de cheisse, Marino, lu pajôèse cagnatte lu nàume e da Castellone demendatte Castiglione Messer Marino.

Lu pajôèse mo cagna

Uje lu Cuaštegliàune, gné téutte le pajeise mundêàne, tè perdènne creštijêàne pe manganza de fateija, tande ca z'artrova nghe bona parte de le cumméune de l'alde e mèdje Uaštaréule nne la leišta de le pajeise nghe cchiù alda demenuziàune de pupelaziàune de l'Abbréuzze.

Pièttera cagna

  • Lù piêàtte tradeziunèle è queille de le sagne a lu cuttéure;
  • Le tagliarille e fasciule;
  • Le cavatille;
  • La vendreceina;
  • Lu "sprescète", ca è nu 'nzacchète de carne de vèrre nghe lu peccande;
  • La pècra a lu cuttéure, ècche dôètta pècra a la pècrarôègna, carne de caštrète vulleita nghe jèrve mundènde;

Tradeziéune cagna

  • La zumbarèlla. Serenèta de lu XV sèchele, ausuóta da le uagliéune pe curteggià le giuvenôètte;
  • La dodda. Fatta de: lenzora, cusciôèmera, mandôèlera, bracheseine, sulde, anemêàle, meneiva carrièta da le vettéure (êàsene o méule), pe fa màuštra, da la chèsa de la zeita a côèlla de lu zeite che traminde candèva la zumbarèlla;
  • La mascra. La mascra cuastegliunôèsa è na tradeziàune de lu carnevèle. A ssa fèšta ze fa na mascarièta, nghe schitta l'ummene, ca è fatta de rècete e zéulle pe le veije e le chièzze de lu pajôèse.
  • La 'ndoccia. A la vejeiglia de Natèle le famôèglie de lu Cuaštegliàune fanne pe le veije de lu pajôèse cumbušteine de jenèštre e lôèna arsôècca, ch'appeicciane pe arscallà lu bambenille.

Pruvirbje cagna

  • "sì fatta la feine de lu cuttéure, nghe la catôèna nganna e le fuche 'nghéure";
  • "nen cacà ngeima a la nôève ca doppe ze vôède";
  • "lu vrucchele è feigle a fàuglia";
  • "repa e rapèštra na sola menèštra";
  • "na botta a la tàuga e na botta a lu circhje";
  • "quanne lu purche z'abbotta véussa la trocca";
  • "chei chèca e nghèca bune tré volde va e tre volde vè";
  • "me mbréne de tôè e nen feigle";
  • "la galleina féta l'uve e a lu guólle je dole lu chéure";

Sveléuppe de la pupelaziàune cagna

Populazzione cuntata