Atini
Artículo scritto int'ô dialetto 'e Atina
Atini | |
Nomme ufficiale: | Atina |
---|---|
Stato: | ![]() |
Reggione: | Lazie |
Pruvincia: | e Fresenone |
Estenzione: | 29,81 km² |
Pupulazzione: | 4519 |
Denzità: | 151,19 ab./km² |
'E riune: | Cangiégle, Cape re China, Còll’Ávete, Còlle Cemiénde, Còll’e Mèlfa, Còlle Rasure, Gle Marciégle, Gle Nardiégle, Gle Ròsa, Gle Rucu, Gle Scòrde, Gle Uázzele, Gl'Urré, Gle Vellanite, Le Case e Mèlfa, Le Sòde, L'Òpeca, Pié la Chiaja, Ponde Mèlfa, Riscinische, Sabbina, San Murciane, Settegnane, Spinéte, Vallepauru |
Commune vicini: | Aluite, Biéglemonde, Casale, Casaluiére, Galleniare, Pecenische, Trélle, Agnone |
Coordinate giugrafiche: | |
Sinnaco: | Adolfine Valènde (Adolfo Valente) |
Codice pustale: | 3042 |
Prefisso pe ttelefunà: |
0776 |
Santo prutettore: | San Marche Galilée |
Festa d'o patrono: | 1 ottobbre |
Localizzazione | |
![]() Pošte addó ze tròva gle chemune r'Atini rénd’a la previngia re Fresenone | |
Sito: | comune.atina.fr.it |
![]() |
« Atini, mamma re ne muare uómmene famuse, tande ca nesciune puaése r’Etalia ze pò rice cchiù ricche » |
(Cicerone, Pro Planco, VII, 21)
|
Atini è ne chemune re 4.480 abbetande re la previngia e Fresenone. Ze tròva rénd’a la Valle re Comine.
Giugrafía Càgna
Gle puaése andiche šta rembuošte ngim'a ne còlle, che na vòta ze chimava Monde Másseche, ávete 490 m. n.l.m.
Le mendagne sè suo:
- a levande: gle Còlle Sande Štèfene
- a misijuorne: gle Monde Pruate
- a penènde: gle Còlle Sanda Croce
Le culline sè suo (ra penènde a levande):
La chiana è attraverzata ra du sciume é tré ríe:
- gle Mèlfa (gle Melpis re gl’andiche Romane) è gle sciume cchiù ruosse.
- gle Mellarine
- gle ríe r'Agnone
- gle ríe re Cape re China
- Remmiòlle
Štòria Càgna
« Cinghe ruosse paise che mille ngútene A fà, a accungià ze ranne R’arme re tutte manère. La putènde Atini, Ardèa l’andichi, Tívele gle sepèrbe, É Cruštumérie é la territa Andénna » | |
(Vergilie, Enèide, 1. VII, v. 965)
|
Ne raccunde andiche ne muare ice ca Atini, Arpine, Aquine, Alatre é Anagne suo štate criate ra Saturne, díe re le sémmene.
La verdà štòreca che ce raccóndene gle scritture latine è n'atu: rénd’a l'Eneide, presèmbie, Vergilie Marrone (70 - 19 p.C.) rice ca Atini éva gle prime puaése che fabbrecava l'arme pe Turne condr’a Enéa. Šte fatte é quigle che gle štésse autore métte Atini a gle fianghe re Messape é Camilla, reggina re gle Vuolsce, a la uèrra condr’a Enéa fa capì ca gle puaése éva vòlsche.
Ròppe, faštimi a la fini re la uèrra latina (337 p.C.), gle Sannite, che štévene a cunfine che la Valle re Comine, ne pegliárene pessèsse é gle puaése remanètte mman'a isse affin'a la tèrza uèrra sanníteca (293 p.C.). A chigle tiémbe ce fúrene scagne r’abbetúdene tra šta zzòna é gle Sannie.
Ate scritture latine che párlene r'Atini suo Sèrvie, Plinie é Cicerone.
Lazzio · Comune d''a pruvincia 'e Frosinone