Impero Rumano: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m r2.7.1) (Bot: Modifico: bs:Rimska imperija
Riga 27:
L partè orientalè, ppe a' qualè è, d''àltr partè, incèrt o' mument in cui sia corrètt parlàr e' [[Impero romano d'Oriente]], continùò ad esistèr sinò a' cadutà e' Costantinopòl ([[1453]]) e deglì ultimì baluàrd e' [[Mìstrà]] ([[1460]]) e [[Trebisondà]] ([[1461]]): essà continùò ad autodefinìrs e a sentìrs ''''Impèr romano''''.
 
Pùr nun essènd o' cchiu' vastò imperò maje esistitò, spettànd talè primàt innanzitùtt all''[[Impèr Mongolò]], chello e' [[RomàRomma]] è consideràt o' cchiu' grandè in termìn e' gestiòn e qualìtà ro' territoriò, e' organizzaziòn socio-politìc e e' importànz ro' segnò lassato int'a' storià dell''umanìtà. In tuttì e' territòr sui qualì estesèr e' proprì confìn e' [[romanìromani]] costruiròn cìttà, stradè, pontì, acquedottì, fortificazionì, esportànd ovunquè o' lorò modèll e' civìltà e o' contèmp assimilànd e' popolaziòn e civìltà assoggettatè, in nu' procèss accussì profònd ca' ppe secolì nata vota aropp' a' finè dell''impèr cheste gentì continuaròn a definìrs ''''romanè''''. a' civìltà natà sullè rivè ro' [[TeverèTever]], cresciùt e diffusàs in epocà repubblicàn ed infinè sviluppatàs pienamènt in età imperialè, è a' basè dell''attuàl civìltà occidentalè.
 
Oltr all''Impèr romanò d''Orientè, unicò Statò successòr a pienò titolò dell''Impèr romanò, e' altrè entìtà statuàl ca' si rifecèr ad essò, in [[Occidènt (civiltà)|Occidentè]] (il [[Franchi|Règn francò]] e o' [[Sàcr Romanò Imperò]]) ed in [[Orientalismo|Orientè]] (l''impèr [[Bulgaria|bulgarò]] primà, e successivamènt a' [[Impèr russo|Russià]] deglì [[Zàr]]) continuaròn ad usarè e' titolì adottàt dall''Impèr romanò, sinò all''epòc re' rivoluziòn e nata vota oggì e' istituziòn politichè, sociàl e giuridìch re' democraziè occidentàl si ispiràn a [[RomàRomma]] ed a' sua storià millenarià.
 
=== Romma, e province e Costantinopoli ===
Riga 35:
Ròm era a' sedè dell''autorìtà imperiàl e dell''amministrazionè, principàl luogò e' scambiò commerciàl tra Oriènt ed Occidènt oltrè ad esserè e' gràn lungà a' cchiu' popolàt cìttà ro' munno anticò cu circà nu' miliòn e' abitantì; ppe chistu migliaià e' perzone affluivàn quotidianamènt int'a' capitàl via mar e via terrà, arricchendòl e' artìst e letteràt proveniènt ra tuttè e' regiòn dell''Impero.
 
Esistèv na' nettà differènz tra o' campà a [[RomàRomma]] o int'e' [[provìnc romane|provincè]]: e' abitànt ra' capitàl godevàn e' privilèg ed elargizionì, ppe'tramente' o' pesò fiscàl si riversàv cchiu' pesantemènt sullè provincè.
Anch tra cìttà e campagnà, ovviamènt tenènd contò ro' cetò socialè, a' qualìtà e' vità era migliòr e cchiu' agiatà ppe e' cittadinì, ca' usufruivàn e' servìz pubblìc comm termè, acquedottì, teatrì e circhi.
 
Dall''epòc e' [[Dioclezianò]], [[RomàRomma]] persè o' suo ruolò e' guidà a favorè e' altrè sedì (Milanò, Trevirì, Nicomedià ècc.), finò a quandò, into corsò ro' V secolò, si àndò sempe cchiu' imponènd [[Costantinopolì]] (la ''''Nòv Romà'''' volutà ra Costantinò), pure graziè a' mutatì rappòrt e' forzà tra nu' Oriènt nata vota prospèr ed nu' Occidènt in balià re' ordè barbarìch e sempe cchiu' prostràt ra' crisì economicà, politìc e demograficà.
 
Dòp a' crisì ca' paralìzzò l''Impèr int'e' decènn centràl ro' III secolò, e' frontièr si fecerò cchiu' sicurè a partìr dal regnò e' [[Dioclezianò]] (284-305), o' qualè introdùss profònd rifòrm nell''amministraziòn e nell''esercitò. L''Impèr pòté accussì campà nata vota nu' periòd e' relatìv stabilìtà finò almenò a' battaglià e' [[Edirne|Adrianopolì]] ([[378]]) e, in Occidentè, finò a' primì annì ro' V secolò, quann si prodùss na' primà, pericolòs incursiòn ra partè dei [[Visigotì]] e' [[Alaricò]] (401-402) cui seguiròn altrè ca' culminaròn into celèbr [[sàcc e' Romà (410)|sàcc e' Romà]] ro' [[410]], avvertìt dai contemporaneì ([[sàn Girolamò]], [[sant''Agostìn d''Ipponà]]) comm nu' avvenimènt epocàl e, ra alcunì, perfìn comm a' finè ro' mondò. e' ultimì decènn e' vità dell''Impèr romanò d''Occidènt (quèll d''Oriènt sopravvivèrà, comm si è dettò, ppe nu' altrò millenniò) furonò vissùt in nu' climà apocalittìc e' mortè e e' miserià ra' popolaziòn e' moltè regiòn dell''Imperò, falcidiàt ra guerrè, carestiè ed epidemiè. a' conseguènz finalè fu a' cadutà ra' stessà struttùr imperialè.