UEFA: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Riga 8:
 
A livell' ra' geopolitic calcistic, ll’UEFA è 'a federazion ca tene cchiù suorde.
Tutt' 'e megl' juocator' ro' munno juocano ddint'e' vvarie serie calcistich ell'europ, pure ppe miez' re' miglior stipend ca' 'e club spagnoli, ingles e italian e ddann'. Ll’UEFA pò pur' vantà 14 nazional n'copp a 32 ca vann' 'a fas' final re' [[Coppa ddò Munno FIFA 2006|Mondial' 'e calcio Ggermani 2006]].
 
L’UEFA nascette 'o [[15 giugno'e giùgno]] [[1954]] a [[Basilea]] ([[Sguizzera]]) ppe iniziativ re' ffederazion calcistich [[Fédération Français de Football|francese]], [[URBSFA|belga]] e Ffederazion talian juoc e pallon.
Quann nascett ll’UEFA tenev 25 ffederazion'; mò song 53. A' sede fuje Parige fin 'o 1959, quann'l’UEFA ghiett a [[Berna]].
 
Riga 19:
Comm' rappresentant re' ffederazion europee, l’UEFA avett' nu sacc 'e prubbleme cu 'e organi dda' giustizi ell’[[Unione Europea]]. E' sentenz ell’Union contr all’UEFA cchiu' putent song state chelle n'copp e diritt televisiv e soprattutt chella n'copp e trasferiment re' calciator (a' famos' [[sentenza Bosman]]), ca' furaje l’organizzazion a fà n'ata vota 'e rregole ppe potè rispettà 'e nnov' direttiv ell'europ' pè garantì a'libbera circolazion'.
 
Mò 'o segretari general ell’UEFA è 'o svedes Lars - Christer Olsson. President è 'o svedes Lennart Johansson. Chisti ccà occupan 'e loro carich rispettivament rò 2003 e rò 1990. Ppur' l’Itali avett nu' presidente, [[Artemio Franchi]], ca fuje primm o segretari general ra' Federcalci 'taliana ([[FigcFIGC]]).