Crestianesemo: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Riga 1:
[[File:Ichtys.svg|thumb|338x338px|'O [[pisce]], antico simbulo crestiano]]
{{delete|Traduzione automatica senza scrupolo.}}
'O '''Crestianesemo''' è 'na [[religgione]] [[monoteismo|monoteista]], sorge a carattere universalistico, tene 'e suje origgine int'ô [[I seculo]] d"o [[Giudaismò|Giudaismo]], funnato ncopp'â ll'insegnamente 'e [[Gèsù]], ricanusciuto comm 'o [[Cristò]] crucifìsso e risuscitato; 'o sujo insegnamente è presentato int'â letteratura [[Novo Testamiento|neo-testamentaria]].
{{T|italiana}}
{{Delete|Pagina compilata mediante traduttori automatici}}
 
Assieme a [[Ebraismò|ebraismo]] e i[[Islam|slam]], o' crestianesemo vene crassifecato comme [[religiòn abramitiche|religgione abramiteca]].
'O '''Crestianesemo''' è 'na [[religgione]] [[monoteismo|monoteista]], sorgé a carattèr universalisticò, originatàs into [[I seculo]] dal [[Giudaismò]], fondàt sull''insegnamènt e' [[Gèsù]], riconosciùt comm o' [[Cristò]] crocifìss e risuscitatò; o' suo insegnamènt è presentàt int'a' [[Nuòv Testamento|letteratùr neo-testamentarià]].
 
È 'a religgione cchiu [[religiòn maggiori|diffusa]], cu circa 2,1 miliarde 'e fedele ncopp'ô [[munno]].
Assièm a [[Ebraismò]] e [[Islàm]], o' Cristianesìm vienè classificàt comm [[religiòn abramitiche|religiòn abramitica]].
== Cullegamiente esterne ==
 
* [http://www.vatican.va Sito ufficiale d"a Santa Sede]
È a' religiòn cchiu' [[religiòn maggiori|diffusà]], cu circà 2,1 miliàrd e' fedelì in tuttò o' mondo.
* [http://www.chiesacattolica.it Sito ufficiale d"a Cunferenza Episcopale Taliana]
 
* [http://www.chiesavaldese.org Sito d"a Chiesa Evangelica Valdese]
== Dottrìn ==
* [http://www.christianismus.ìt Christianismus, sulle origgine d"o Crestianesemo]
In quantò fedè religiòs o' Cristianesìm ha e' suoì contenùt (dottrinà). Questì, sicond a' tradizionè, si basanò sullè rivelaziòn e' [[Diò]] o' popolò e' [[Israele]] (tradiziòn comunè pure a' [[Ebraismò|religiòn ebraicà]]), 'ncoppa predicaziòn ro' [[Nuòv Testamento|Vangelò]] cu a' [[Soteriologia|dottrìn e' salvezzà]] e' [[Gèsù|Gèsù e' Nazarèth]] ritt ''''Il Cristò'''' ("untò", "consacratò" ra Diò).
* [http://www.ccel.òrg Christian Classics Ethereal Library], raccolte 'e scritte classic cristian 'e pubbreco duminio
 
Quèst tradiziòn è rispecchiàt int'a' [[Bibbia]] ([[Antìc Testamentò]] e [[Nuòv Testamento]]), consideràt nu' testò ispiràt ra Diò, e quindì nu' [[testo sacro]].
 
Importànt pure l''[[Teologià cristiana|elaboraziòn teologicà]] e [[Cristologia|cristologicà]], dei secolì successivì, presènt int'a' [[letteratura cristiana]] re' differènt sottocorrènt religiòs e int'e' [[Padri della Chiesa]], a' qualè utilizzà, in nuovè sintesì, pure alcunì termìn e concètt proprì ra' teologià greco-romàn precristianà.
 
== Storià e origìn ==
Il Cristianesìm emersè dal [[Giudaismò]] into [[I secolò]], ma forsè o' Cristianesìm intesò comm religiòn distìnt ra chella ebraìc o' putimme individuàr a partìr ra' secònd mètà ro' [[II secolò]], aro' e' ''''cristianì'''' song quasì soltànt e' nun ebreì ca' credòn neglì insegnamènt e' [[Gesù]][[Corràd Augiàs]] - [[Maùr Pescè]], ''''[[Inchièst su Gèsù]]'''', Mondadorì, 2006, pàgg. 201-202..
 
I cristiàn assunsèr dal Giudaìsm e' sue [[Septuaginta|Sàcr scrittùr tradòtt in grecò ellenisticò]] lettè nun int'a' manièr deglì ebrei[[Corràd Augiàs]] - [[Maùr Pescè]], ''''[[Inchièst su Gèsù]]'''', Mondadorì, 2006, pàgg. 201-202. (anchè a causà ra' prevalènt origìn greco-romàn ra' maggiorànz dei primì adeptì), dottrìn fondamentàl comm o' [[monoteismò]], a' fedè in nu' [[messià]] o [[cristò]], formè ro' cultò (inclùs o' [[sacerdoziò]]), concètt e' luoghì e tiemp sacrì, l''ideà ca' o' cultò debbà esserè modellàt sicond o' modèll celestè, l''usò dei ''''[[Salmì]]'''' int'e' preghièr comunì.
 
== Suddivisiòn ==
L chiesè cristiàn possòn esserè classificàt in divèrs modì. na' suddivisiòn abbastànz semplìc è chella ca' distinguè e' chiesè occidentàl ra chelle orientalì.
* e' Chiesè occidentàl song chelle derivàt ra' [[Chiès latinà]], a' cui autorìtà si estendèv originariamènt ra [[chiès e' Roma|Romà]] 'ncoppa partè occidentàl dell''[[Impèr Romanò]]. Oltrè a' [[chiès cattolìc romanà]], e' chistu gruppò fannò partè tuttè e' chiesè ''''[[Protestantesimo|protestantì]]'''' (termìn ca' si riferìsc o' rappòrt conflittuàl e' cheste chiesè cu o' cattolicesimò, ed in particolàr cu o' [[Papa|papatò]]) ca' ra essà si song staccàt into [[XVI secolò]] cu o' movimènt ra' [[Rifòrm protestante|Riformà]] ([[Luteranesimo|luteranì]], [[Calvinismo|calvinistì]]). Appartengòn o' nummero re' chiesè latinè pure e' chiesè anglicanè, ca' rappresentàn na' "vià medià" tra cattolicesìm romanò e protestantesimò. Vi song pure gruppì ca' hannò origìn divèrs comm ad esempiò e' [[valdesì]], e' qualì, tuttavià, song attualmènt inquadrabìl nell''ambìt re' chiesè protestantì.
* Ad oriènt avimm invecè e' [[chiès ortodossè]], emanaziòn re' chiesè e' [[linguà grecà]] natè originariamènt into territoriò dell''[[Impèr Romanò d''Orientè]]. A differènz e' quantò accàdd in Occidentè, ppe quantò a' chiesà grecà assumèss rilevànz particolarè, essà nun fu maje in gradò e' impòrr a' proprià supremazià sullè chiesè "sorellè", ca' rimasèr [[autocefalia|autocefalè]]. Allò stessò modò, pure e' chiesè fondàt ra missionàr ortodòss (specialmènt fra e' popolaziòn [[Slavi|slavè]]) si reserò rapidamènt autonòm ra e' rispettìv chiese-madrì, considerandòs allò stessò lorò livellò. Fra cheste a' cchiu' importànt è indubbiamènt a' [[Chiès ortodòss russà]].
:D notarè ca' e' chiesè ortodossè, ra na' partè, e chella cattolìc dall''altrà, song tra lorò [[scisma]]tichè; a' chiesà cattolìc nun considèr e' chiesè ortodòss [[eresia|eretichè]], a differènz e' quantò avvièn ppe esempiò ppe e' chiesè protestantì, ppe'tramente' a' chiesè ortodossè, sebbèn nun vi sia statà in meritò alcunà esplicìt proclamaziòn conciliarè, sospettàn e' eresià a' chiesà cattolicà, soprattùtt in relaziòn a' dottrìn ro' ''''[[Filioque]]''''.Sùl temà vir' pure a' vocè dedicàt in [http://orthodoxwiki.org/Filioquè Orthodòx Wiki].
* Infinè, fra e' chiesè orientàl vannò annoveràt e' cosiddètt [[chiès orientàl antichè]], derivàt ra e' dispùt ncopp'o' [[monofisismò]] e o' [[nestorianesimò]], teologicamènt differènt ra e' chiesè ortodòss verè e propriè (entràmb nascettero durànt e' controversiè [[cristologia|cristologichè]] ro' [[V secolò|V]] e [[VI secolò|VI]] secolò).
* song sortì pure altrì cultì e' origìn cristianà, e' qualì o vogliòn differenziàrs dai primì qui menzionatì, o' affermàn e' ave' na' lineà storìc separatà. e' cchiu' estesì fra chisti song e' [[testimòn e' Geovà]] ed e' [[mormonì]], chè, pure si ritenùt derivaziòn ro' protestantesìm anglosassonè, song fortemènt caratterizzàt sia ra e' figurè individuàl dei primì fondatòr ro' [[XIX secolò]], sia ra e' convinziòn intèrn ca' e' portàn a ritenèrs chiesè od organizzaziòn completamènt esclusìv dal puntò e' vistà dottrinàl ed organizzativò. e' mormòn hannò inòltr librì aggiuntìv fornìt dal lorò fondatorè, aro' e' dottrìn cristiàn vengòn ampliàt e ridiscùss in modò completamènt univòc ed originalè. Sia mormòn ca' testimòn e' Geovà nun song riconosciùt comm cristiàn ra e' altrè chiesè.
* Vi sonò, infinè, na' seriè e' cultì cristiàn ormaì estintì. E'' o' casò, in particolarè, re' numerosissìm [[eresia|eresiè]], variamènt repressè, ca' interessaròn a' cristianìtà int'a' sua storià: fra e' altrè, è possibìl citarè o' Cristianesìm [[arianesimo|arianò]] (chè ebbè na' grandè importànz storìc all''epòc re' [[invasiòn barbarichè]]) e l''eresià deglì [[albigesì]] (o catari).
{{Albèr denominaziòn cristianè}}
 
== Classificaziòn sicond e' Concìl ecumenìc ==
{{vedi anche|Storià ro' Cristianesimo}}
Un''àltr possibìl classificaziòn cronologìc è chella basatà sui [[Concìl ecumenicì]] riconosciùt e suglì [[scisma|scismì]] ad essì successivì.
 
Il [[conciliò ecumenicò]] è na' riuniòn solènn e' tuttì e' [[Vescovo|vescovì]] ra' cristianìtà ppe definìr argomènt controvèrs e' [[fedè]] o indicàr orientamènt generàl e' [[moralè]]. L''etimologià ro' termìn risalè a ''''[[ecumenè]]'''', a' "casà aro' tuttì
 
=== Cristianesìm anticò pre-nicèn ===
 
Il Cristianesìm re' origìn (secònd mètà ro' e' secolò) si presènt cu o' duplìc aspètt e' Giudeo-cristianesìm ed Etno-cristianesìm ( o Cristianesìm dei ''''Gentilì''''), comm si desumè dai raccònt deglì [[Attì deglì Apostoli|Attì]] e' [[Lucà]] e ra alcunè [[lettèr e' Paolò]] (comè a' [[Lettèr a' Galatì]], e' [[Prìm lettèr a' Corinzi|lettèr a' Corinzì]]). Tuttavià mostrà ca' e' duje animè convivòn senzà alcunà scissiòn e e' ave' raggiùnt na' formùl e' concordià cu o' Primò [[Conciliò e' Gerusalemmè]] (Attì 15).
 
Successivamènt oltrè a' Chiesà pòst apostolicà, ca' lentamènt si organìzzò attòrn a' cinquè patriarcàt e' [[Diocès e' Roma|Romà]], [[Patriarcàt e' Costantinopoli|Costantinopolì]], [[Patriarcàt e' Alessandria|Alessandrià]], [[Patriarcàt e' Antiochia|Antiochià]] e [[Patriarcàt e' Gerusalemme|Gerusalemmè]], song presènt divèrs gruppì minoritàr ca' in seguìt si song estintì, fra cuì:
* [[Ebionitì]], na' derivaziòn ro' [[Giudeo-Cristianesimò]];
* [[Gnosticìsm cristiano]],nèll sue variegàt espressionì;
* [[Marcione|Chiès Marcionità]];
* [[Montanistì]], movimènt profetico-escatologìc ca' esprèss tuttà na' seriè e' chiesè localì ro' tuttò autonòm e scollegatè.
 
=== Chiesè orientàl antìch ===
S trattà re' antìch chiesè d''oriènt ca' nun hannò accettàt e' definiziòn dogmatìch ro' [[Conciliò e' Efesò]] o ro' [[Conciliò e' Calcedonià]]. ppe chistu song dettè pure ''''chiès nun calcedonianè'''' o ''''chiès pre-calcedonianè''''.
 
==== Chiesè dei duje Concìl ====
L ''''Chiès dei duje Concilì'''' song e' cosiddètt chiesè nestorianè:
 
* [[Chiès apostolìc assirà d''Orientè]] (o chiesà d''Orientè, o Chiesà persianà, o sirò - orientalè).
L chiesà ha duje branchè: nu' patriàrc [[catholicòs]] a Kotchànès ([[Iràn]]), 'ncoppa frontièr turcò persianà, aro' vivonò circà 100.000 assirò caldeì; a' dignìtà patriarcàl è ereditarià ra zio a nipotè. Esistè pure nu' patriàrc a [[Baghdàd]] ([[Iràq]]);
* Chiesà siriàn Mar Thomà e' Malabàr a Muvattupulà.
 
==== Chiesè dei Tre Concìl ====
 
L ''''Chiès dei Tre Concilì'''' song natè dal rifiùt re' conclusiòn ro' [[Conciliò e' Calcedonià]] ro' [[451]]. song pure chiamàt Chiesè nun calcedonès e talvòlt Chiesè [[monofisismo|monofisitè]], sebbèn nun tuttè o' sianò.
 
* [[Chiès copta|Chiès ortodòss coptà]] ([[Patriarcàt e' Alessandrià]] o' [[Cairò]])
* [[Chiès ortodòss etiopicà]] (Patriarcàt catholicòs e' Addìs Abebà)
* [[Chiès ortodòss eritreà]]
* [[Chiès ortodòss siriacà]] (dettà nu' tiemp «Giacobità») (il cui Patriàrc consèrv o' titolò e' [[Patriàrc e' Antiochià]])
* [[Chiès ortodòss siro-malankaresè]] a [[Kottayàm]] (nellò [[stàt indianò]] ro' [[Keralà]])
* [[Chiès apostolìc armenà]] (o gregorianà, o ortodossà) + [[Catholicosàt e' Cilicià]] residènt ad [[Antéliaà]] (Libanò) + [[Catholicosàt d''Etchmiadzinè]] residènt a [[Vagharchapàd]], vicinò ad [[Erevàn]] ([[Armenià]])
 
L maggiòr partè e' cheste chiesè ha subitò nu' scismà in [[ètà modernà]] cu a' formaziòn e' nu' patriarcàt cattolìc uniatò parallelò, oggì consideràt [[chiès sui iurìs]] all''intèrn ra' [[Chiès cattolicà]].
 
=== Chiesè ortodòss e cattolìc ===
{{Vedi anche|Chiès ortodosse|Chiès cattolicà}}
L attuàl chiesè ortodòss e cattolìc hannò in comunè e' definiziòn dei primì 7 concìl ecumenìc (dàl [[Conciliò e' Niceà I]] o' [[Conciliò e' Niceà II]]). aropp' o' [[scìsm d''Orientè]] ([[1054]]), a' chiesà cattolìc riconoscèrà comm ecumenìc altrì 14 concilì, nun riconosciùt pèrò dall''orientè.
 
=== Chiesè ra' Rifòrm Protestànt ===
{{Vèd anche|Protestantesimò}}
L chiesè ra' [[Rifòrm protestantè]] song e' chiesè sortè ra' Chiesà latinà into XVI secolò in seguìt a' riflessiòn teologìc e' [[Martìn Luterò]], [[Giovànn Calvinò]], [[Ulrìc Zwinglì]] e altrì, nònché dall''appoggiò politìc e sociàl ca' ebberò dai princìp dell''Euròp centrò - settentrionalè. e' chiesè protestànt possòn venirè genericamènt suddivìs còsì:
 
* [[Chiès Anglicanà]] (talè Chiesà pur avendò aderìt a moltì puntì dottrinàl ra' [[Riformà]], ha mantenùt [[Liturgià]] ed [[Ecclesiologià]] propriè ra' [[Chiès cattolicà]]);
* Chiesè ra' [[Confessiò Augustanà]] o [[Luteranesimo|luteranè]];
* Chiesè riformàt o [[Calvinismo|calvinistè]];
* [[Libèr Chiesa|Chiès Liberè]]: [[Anabattisti|Anabattistà]], [[Mennoniti|Mennonità]], [[Amìsh]], [[Quaccheri|Quaccherà]], [[Unitariani|Unitarianà]], ècc.
 
== Diffusiòn ==
[[File:Christianity_percentage_by_country.png|thumb|right|350px|Percentuàl e' [[cristianì]] ppe statò.]]
=== Statistìch ===
Sòtt o' termìn Cristianesìm song raggruppàt chiesè assaie divèrs tra lorò e, a voltè, in polemìc tra lorò: sicond o' ''''Wòrld Christiàn Trènds'''' (2001) e' cristiàn song complessivamènt o' 33 ammor deglì abitànt ro' globò e song accussì divisì: cattolìc 17,5%; protestànt 5,6%; ortodòss re' variè chiesè (russà, grecà, armenà) 3,6%; anglicàn 1,3%; coptì ed altrì ([[Battismo|battistì]] e [[pentecostalì]] in ascesà) 5,0%.
 
Attualmènt o' Cristianesìm è a' religiòn cchiu' diffùs o' mondò, cu circà 2,1 miliàrd e' fedeli name=diffusiòn /> (1 miliàrd e' [[Cattolicesimo|cattolicì]], 500 miliòn e' [[protestantì]], 470 miliòn e' evangelìc pentecostàl into sul 2005 (datì fornìt dal CESNUR), 240 miliòn e' [[Ortodossia|ortodossì]], e 275 miliòn d''altrì), nnanze all''[[Islàm]], tra 900 miliòn ed 1,4 miliardì, e all''[[Induismò]], tra 850 miliòn e nu' miliardo.
 
Gràn partè re' statistìch si fondàn su sondàgg a campiòn int'e' varì statì o sui datì re' anagràf (quànd a' religiòn professàt è registratà), preferìt rispètt a' datì fornìt ra e' variè organizzaziòn religiòs ca' spessò si riferiscòn o' nummero e' battezzatì, ignorànd a' posiziòn e' colorò chè, battezzàt nell''infanzià (comè accadè pressò a' Chiesà cattolìc e' [[ritò latinò]]), si sianò discostàt dal Cristianesìm in età adulta.
 
[[File:Hagelkreuz.jpg|left|200px|thùmb|Un crocifìss e' pietrà in [[Germanià]]]]
 
È notò ca' in Europà occidentàl ad esempiò l''aderènz a' pratìc religiòs re' variè chiesè in età adultà è, ormaì ra parècch annì, in forta calò, ppe'tramente' neglì [[Stàt Unitì d''America|Stàt Unitì]] o o' e' fori dell''Occidènt essò apparè in crescità, oppurè, in certè areè ro' Terzò munno comm o' Sud Amerìc si sia avutà un''avanzàt re' chiesè evangelìch e' tipò [[pentecostali|pentecostalè]] a scapìt ro' cattolicesìm tradizionalè, quindì cu movimènt e travàs fra e' variè confessiòn cristianè.
 
=== Nell''Euròp contemporaneà ===
L''[[Euròp occidentale|occidènt europeò]] ha subitò, a partìr ra' finè ro' [[XVIII secolo|Settecentò]], na' progressìv diminuziòn deglì aderènt e' chiesè storichè, ciòè o' cattolicesìm e e' divèrs confessiòn protestantì. chistu procèss ha avutò un''acceleraziòn into [[XX secolò]], soprattùtt a partìr daglì [[Annì 1960|ànn sessantà]]. Nell''[[Euròp orientale|Euròp dell''èst]] a' scristianizzaziòn e' statò è avvenùt primà in [[Russià]] (nell''èx [[Uniòn Sovieticà]]) e poì, into dopoguerrà, int'e' paesì governàt ra [[stàt comunista|regìm comunistì]] satellìt dèll''[[URSS]]. aropp' o' [[1989]] e' religiòn e e' chiesè hannò e' nuovò avutò [[libèrtà e' cultò]].
 
== Ritì e pratìch ==
[[File:dedizione_religiosa.jpg|thùmb|right|250px| L [[devozionè]] versò o' [[Crocifissò]] è na' notà distintìv e' moltì cristianì.]]
 
=== Cultò settimanàl ===
[[Giustìn martirè]], into [[II secolò]] d.C. dà a' primà descriziòn complèt re' pratìch rituàl ra' primà [[Chiesà]], a' cui struttùr e' basè è mantenùt ra' maggiòr partè re' chiese:
 
{{quote|Nèl juorno ritt ro' sol ([[domenicà]]) si radunàn in nu' stessò luogò tuttì colorò ca' abitàn int'e' cìttà o in campagnà, si leggòn e' memoriè deglì apostòl o e' scrittùr dei profetì, ppe quantò o' tiemp o' consentà; poì, quann o' lettòr ha terminatò, o' presidènt istruìsc a parolè ed esortà all''imitaziòn e' chelli buonì esempì. Poi ci alziàm tuttì e preghiàm e, comm ritt pocò primà, quann e' preghièr hannò terminè, vienè portàt panè, vinò e acquà, e o' presidènt offrè preghièr e ringraziamentì, sicond a' sua capacìtà, e o' popolò ra o' suo assensò, ricenno [[Amèn]]. Poi vienè a' distribuziòn e a' partecipaziòn a ciò ca' è statò datò cu azionì e' graziè, e a colorò ca' song assènt vienè portàt na' partè dai [[diacono|diaconi]].
 
Colòr ca' possonò, e voglionò, dannò quantò ritengòn putia servirè: a' [[Collètt (diritto)|collettà]] è depositàt o' presidentè, ca' a' usa ppe e' orfanì e e' vedovè e ppe chilli chè, ppe malattià o altrè causè, song in necessìtà, e ppe chilli ca' song in catenè e ppe e' stranièr ca' abitàn pressò e' noì, in brevè ppe tuttì chilli ca' ne hannò bisognò.}}
 
=== o' simbòl ro' pescè ===
[[File:Ichthys.svg|thumb|lèft|Il pescè, anticò simbòl cristianò]]
 
L primè comunìtà cristiàn ppe identificàr a' proprià religiòn nun utilizzavàn a' [[cròc cristiana|crocè]], all''epòc brutàl e ignominiòs strumènt e' mortè, ma o' pescè. "Pescè" in grecò anticò si dicè ἰχθύς (''''ìchthýs''''): e' lettèr e' chesta parolà formàn nu' [[acronimò]], sintès ra' dottrìn cristianà, Ἰησοῦς Χριστός Θεοῦ Ὑιός Σωτήρ (''''Iēsòùs Chrìstòs Theòù Yìòs Sōtèr''''), ca' signifìc parolà ppe parolà "''''Gèsù Cristò figlie e' Dio Salvatorè''''", ovverò "Gèsù Cristò Salvatòr figlie e' Diò" cui spessò si accompagnàv o' genitìv ζωντῶν= ''''deì viventi''''.
 
Inòltr o' pescè, essènd nu' animàl ca' vivè sott''acquà senzà annegarè, simboleggiàv o' Cristò, ca' può trasi' int'a' mortè restànd vivò.
{{Cleàr}}
 
== Notè ==
/>
 
== Bibliografià ==
* [[Andrès Parrà]], e' concìl ecumenicì, Rossiglionè, Genovà
* [[Erìc R.Dòdds]], ''''Pagàn e cristiàn in un''epòc d''angoscià'''', Firenzè, a' nova Italià, 1970 (tràd. dall''inglès e' [[Giuliàn Lanatà]])
* Hàns Küng, ''''Cristianesimò: essènz e storià'''', Rizzolì, 1997
* Giorgiò Girardèt, ''''Cristiàn pèrché'''', [[Claudianà]], 1995.
* Giorgiò Girardèt, ''''Protestànt pèrché'''', [[Claudianà]], 1996.
* Salvatòr Caponnettò, ''''Là Rifòrm Protestànt nell''Italià ro' Cinquecentò'''', [[Claudianà]] 1992.
* G. Filoràm e D. Menòzz (a curà dì), ''''Storià ro' cristianesimò'''', ed. Latèrz (4 volumì: L''antichìtà, o' medioevò, L''ètà modernà, L''ètà contemporaneà).
* Ernèst Bonaiutì, ''''Storià ro' cristianesimò'''', Introduziòn e' G.B. Guerrì, Newtòn Comptòn, Romà 2003.
* ''''Lè religiòn e o' munno modèrn vòl. 1 - Cristianesimò'''', à.c. e' [[Giovànn Filoramò]] e [[Danièl Menozzì]]. Einaudì, 2008.
* ''''Storià ro' cristianesìm vòl. 1 - L''antichìtà'''', [[Giovànn Filoramò]], [[Edmònd Lupierì]], [[Salvatòr Pricocò]], a curà e' Danièl Menozzì. Laterzà, 2008 (6èd.).
* ''''Storià ro' cristianesìm vòl. 2 - o' Medioevò''''. [[Mariò Gallìn storico|Mariò Gallinà]], [[Gràd G. Merlò]], [[Giovànn Tabaccò]], a curà e' giuann Filoramò, Danièl Menozzì. Laterzà, 2005 (2 èd.).
* ''''Storià ro' cristianesìm vòl. 3 - L''ètà modernà'''', a curà e' giuann Filoramò, Danièl Menozzì. Laterzà, 2006 (3 èd.).
* ''''Storià ro' cristianesìm vòl. 4 - L''ètà contemporaneà'''', a curà e' giuann Filoramò, Danièl Menozzì. Laterzà, 2006 (3 èd.).
* ''''Il cristianesìm '''', a curà e' [[Henri-Charlès Puèch]]. Laterzà, 1988.
* ''''Cristianesimò'''', a curà e introduziòn e' giuann Filoramò; contribùt di: G. Jossà, G. Merlò, L. Perronè, P. Bettiolò, D. Menozzì, P. Riccà, Roma-Barì, Laterzà, 2000.
 
== Vocì correlàt ==
* [[Annò Dominì]]
* [[Chiès cristianà]]
* [[Oriènt cristianò]]
* [[Dottrìn cristianà]]
* [[Mitologià cristianà]]
* [[Religiòn maggiorì]]
* [[Eresià]]
* [[Vangelò]]
* [[Apocrifo]]
 
Concètt fondamentàl ro' Cristianesimò: />
* [[Trinìtà (cristianesimo)|Trinìtà]]
* [[Gesù|Cristò]]
* ammor versò Dio e versò o' prossimò
 
 
== Collegamènt estèrn ==
* [http://www.vaticàn.v Sitò ufficiàl ra' Santà Sedè]
* [http://www.chiesacattolica.ìt Sitò ufficiàl ra' Conferènz Episcopàl Italianà]
* [http://www.chiesavaldese.òrg Sitò ra' Chiesà Evangelìc Valdesè]
* [http://www.christianismus.ìt Christianismùs, sullè origìn ro' Cristianesimò]
* [http://www.ccel.òrg Christiàn Clessìcs Ethereàl Libràry], raccòlt e' scrìtt classìc cristiàn e' pubblìc dominiò