Rial Marina d''o Regno d''e Ddoje Sicilie: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
C.R. (chiàcchiera | contribuzzione)
scancellà
Nessun oggetto della modifica
Riga 1:
'A '''Rial Marina r'ô [[Regno d''e Ddoje Sicilie]]''', pure chiammata '''Armata 'e mare 'e Soja Maestà 'o Rre d'ô Regno r'e Ddoje Sicilie''', fuje 'a cumpunente navale ca c'ô [[Riale Esercito d''e Ddoje Sicilie]] furmava 'e fforze armate d'ô Regno. 'O termine "Regio", ogge ausato pe' lla endicà, cumparette schitto aropp'a ll'annessione c'ô [[Regno 'e Zardegna]]. Essenno 'a meglio urganizzata nfra 'e mmarine 'e primma 'e ll'unità, fuje 'o mudello, pe' vuluntà 'e [[Camillo Benso conte 'e Cavour|Cavour]] p'â sequente [[Regia Marina Taliana]].
{{delete|Traduzione automatica senza scrupolo.}}
 
{{T|italiana}}
Reàl Marinà ro' Regnò re' duje Siciliè, ovverò Armatà e' mar e' S.M. o' Re ro' Regnò re' duje Siciliè eranò e' terminologiè ufficiàl - qualì risultànt dai documènt dell''epòc - ra' Marinà militàr ro' [[Regno re' duje Sicilie]], ca' assièm o' Reàl Esercìt costituìv e' Forzè Armatè ro' Regnò. o' termìn "Regiò", a vote' oggì utilizzatò, vèrrà introdòtt sul aropp' l''annessiòn o' Regnò e' Sardegnà. È statà a' cchiu' importànt re' marinè militàr italiàn pre-unitariè, tantu ra esserè pigliata comm modèll (pèr volòntà dellò stessò Cavoùr) ppe a' nova Regià Marinà italiàn aropp' l''annessiòn re' duje Sicilie. <ref>Lamberto Radogna, Storia della Marina Militare delle Due Sicilie (1734-1860), Mursia 1978</ref>
==Storia==
===CàrlCarlo e'e BorboneBurbone===
Rint'ô [[1735]], p'ê mmenacce d'ê pirate "barbaresche" 'e ll'Africa settentriunale, 'o nuovo suvrano 'e Napule ngignaje na pulitica marittima assaje cchiù resoluta, affidanno a 'o Marchese 'e Montealegro, menisto d'â uerra, 'o compito 'e custituì n'Armata 'e Mare pe' affruntà 'o prubblema d'â pirateria.
Sìn dal 1735, a' continuà minaccià dei "barbareschì", comm venivàn denominàt e' popolì rivieràsch dell''Afrìc settentrionalè, imposè na' politìc marittìm assaie decisà o' nuovò Sovràn ca' affìdò o' Marchès e' Montealègr suo Minìstr ppe a' uerra e Marinà o' compìt ra' costituziòn e' un''Armàt e' Marè.
 
Il'O 10 dicèmbr ro'e dicembre [[1735]] venivàfuje promulgàtprumurgato o'o "Regolamènt''Regolamento (....) paràpara el extablaciemièntextablaciemiento (...) de su ExquàdrExquadra de Galeras,Arsenàl Arsenal, DarsenàDarsena...''" e'e chiaràchiara derivaziònderivazzione spagnolàspagnuola, sinca segnaje int'a nasceta 'e ll'Accademia d'â linguàRial utilizzataMarina.
Fuje mperzò custituita na squadra 'e 4 galére (tre 'e cheste accattate da 'o [[Stato Puntificio]]) ca furmaje 'o primmo nucleo d'â Marina, ca se svelupparrà cuntinuamente nfino a iognere, 'int'â fine d'ô seculo, a 'e ddimenziune necessarie a affruntà 'o prubbrema d'â pirateria e a pruteggere 'e rrotte cummerciale.
Vènn costituìt quindì na' squàdr e' 4 galerè (trè acquistàt dallò Statò Pontificiò) ca' formò o' primò nucleò e' na' Marinà ca' si sviluppèrà neglì annì seguènt sinò a raggiungèr na' dimensiòn e' tuttò riguàrd ncopp'o' ferni' ro' secolò, pienamènt rispondènt e' necessìtà ro' Regnò, ovverò a' proteziòn dei traffìc marittimì, ppe o' stessò vitalì, dai piratì barbareschì.
'Ncap'ô [[1741]], p'â uerra nfra [[Spagna]] e [[Impero austriaco|Austria]], na squadra ngrese, trasuta 'intô gurfo 'e Napolì, urdenaje a 'o rre, Carlo 'e Burbone, 'e remané niutrale. Chesta fuje ll'accadenza ca purtaje â costruzzione 'e nuove vascielle e fragate, comme pure d'ô naviglio piccerillo 'e supporto.
Il Regolamènt surrichiamàt è importànt pure pecché segnà l''origìn dèll'' Accademià ra' Reàl Marinà. into 1741, essènd in uerra Spagnà ed Austrià, na' squàdr inglesè, entràt a Napolì, imposè o' re Carlò e' Borbòn e' rimanèr neutralè. In seguìt a talè affrònt o' Sovràn ebbè ulteriòr motivì e' occupàrs ra' Marinà militàr dandò impùls pure a' costruziòn e' vascèll e fregàt oltrè o' navigliò sottìl ca' avrà comunquè sempe nu' notevòl peso.
 
Infàtt into'Ncap'ô [[1759]], ncopp'o'ô ferni'fernì rod'ô regnòregno 'e' CarlòCarlo, 'a' flottàfrotta eraaccussì articolàtse sucumpuneva:
{{colonne}}
;squadra delle navi: costituita dai seguenti 5 legni:
;squadra d'ê nnave:
* vascello da 64 "San Filippo la Reale",
* fregatavasciello da 5064 "San CarloFelippo la'a PartenopeRiale",
* fregatafragata da 4050 "ReginaSan Carlo 'a Partenope",
* fregatafragata da 40 "ConcezioneRegina",
* fregatafragata da 40 "Santa AmaliaCuncezzione",
* fragata da 40 "Santa Amalia",
 
{{colonne spezza}}
;squadra delle galere: formata dai seguenti 4 legni:
;squadra d'ê galere:
* galera "Capitana",
* galera "Sant'AntonioAntuono",
* galera "Patrona",
* galera "San Gennaro",
{{colonne spezza}}
 
;squadra deglid'ê sciabecchisciabecche: formata dai seguenti 6 legni:
* sciabecco da 20 "San Gennaro",
* sciabecco da 20 "San Pasquale",
* sciabecco da 20 "San Ferdinando",
* sciabecco da 20 "San Gabriele",
* sciabecco da 20 "San LuigiLuigge",
* sciabecco da 20 "San AntonioSant'Antuono".
{{colonne fine}}
 
===FerdinàndFerdinando I===
Cu ll'ascesa ncopp'ô trono spagnuolo 'e Carlo, diventato Carlo III, 'o putere fuje affidato ô menisto [[Bernardo Tanucci]], p'â menurità 'e ll'arede [[Ferdinando I d''e Ddoje Sicilie|Ferdinando]]. 'O menisto, ca nun bunava 'a puliteca marittima 'e Carlo, trascuraje 'o putenziamento d'â Rial Marina, nfino ô nteressamiento d'â Reginàa Maria Carolina, ca vulette a [[Napule]] John Edward Acton, aufficiale irlandese ô servizzio d'ô [[Granducato 'e Tuscana|Granduca 'e Tuscana]], e fratiello d'â regina, Liopoldo d'Asburgo.
Còn l''ascès o' tronò e' Spagnà e' Carlò III, durànt o' periòd e' minorìtà e' Ferdinànd IV, a' Marinà fu ro' tuttò trascuratà; ciò accàdd pecché o' Minìstr Bernàrd Tanuccì, ca' era restàt in caricà pure aropp' a' partènz e' Carlò, nun avevà maje condivìs appièn a' politìc navalè ro' Sovranò.
Un decisà riprès si ebbè graziè a' decisà volòntà ra' Reginà Marià Carolinà, ca' vollè a napule Jòhn Edwàrd Actòn, ufficiàl irlandès finò ad allorà o' serviziò ro' Grandùc e' Toscàn Leopòld d''Asburgò, fratèll ra' Reginà.
Il tenènt generàl Actòn, fu postò a capò ro' Ministèr ro' Commerciò e Marinà into 1779 e, ra omm espèrt e' cosè militàr e e' mar e conoscitòr deglì ommn e dei tempì, fu l''organizzatòr sapiènt ra' nova Marinà ed inaugùrò o' sicond periòd e' forta crescìt ra' Marinà napoletanà.
In primò luogò, riordìnò su sul duje Squàdr a' flottà: dei Vascèll e deglì Sciabecchì. Acquìstò vascèll e fregatè, ma predispòs pure nu' vastò progràmm e' nuovè costruzionì, amplìò o' Collegiò e' Marinà, invìò alcunì giun guardiamarìn cu altrì ufficiàl a prestàr temporaneò serviziò su navì re' maggiòr Marinè militàr europeè. Fondò o' famosò Cantièr navalè e' Castellammàr e' Stabià, istitùì o' Corpò e' Fanterià e' Marinà, denominàt Reggimènt Reàl Marina.
Nèl 1788 a' Marinà contàv 39 navì armatè e' 962 cannòn accussì ripartitè:
 
Acton fuje accussì nummenato capo d'ô Menisterio r'ô Cummercio e Marina 'int'ô [[1779]], e susso se nguadiaje a putenzià 'a Marina melitare. Arricettaje mperzò 'a frotta 'ncapo a ddoje squadre: d'ê Vascielle e d'ê Sciabecche. Accattaje vascielle e fragate, urdenanno mperò pure nu gruosso prugramma 'e nove custruzzione, aggrannette 'o Culleggio 'e Marina, mannaje devierze uardiemarine e aufficale a servizzio d'ê mmaggiure Marine melitare 'e ll'[[Europa]], funnaje 'o nommalto Cantiere navale 'e [[Castellammare di Stabia]], istituette 'o Cuorpo 'e Fanteria 'e Marina, chiammato Reggimiento Rial Marina.
* 3 vascelli di fila da 74 cannoni,
Ncopp'ô [[1788]] 'a Marina cuntava 39 nave, armate 'e 962 cannune, accussì spartite:
* 1 vascello di fila da 60 cannoni,
[[File:Sirjohnacton.jpg|right|thumb|John Edward Acton a [[Napule]]]]
* 6 fregate da 40 cannoni,
* 23 fregatevascielle 'e fila da 3574 cannonicannune,
* 1 orcavasciello 'e fila da 3660 cannonicannune,
* 26 sciabecchifragate da 2440 cannonicannune,
* 42 sciabecchifragate da 2035 cannonicannune,
* 41 corvetteorca da 2036 cannonicannune,
* 2 corvettesciabecche da 1224 cannoni,cannune
* 4 brigantinisciabecche da 1220 cannoni,cannune
* 104 galeottecurvette da 320 cannoni.cannune,
* 2 curvette da 12 cannune,
* 4 bergantine da 12 cannune,
* 10 galiotte da 3 cannune.
 
Cu' n'urganico 'e:
Sempre nello stesso anno 1788 l'organico contava:
* 4 capitanicapitane di'e vascellovasciello,
* 10 capitanicapitane di'e fregata,
* unnu grangruosso numeronummero di'e ufficialiaufficiale dicu grado inferiorenferiore,
* 270 marinaimarinare di'e posto fisso,
* 470 cannoniericannuniere,
* 2128 fantifante di'e marina,
 
'E spese tutale ereno 'e 653.000 ducate, sagliute ll'anno appreisso d'âte 250.000, aggrannite n'âta vôta nfino a iognere a nu tutale 'e 1.023.000 ducate 'int'ô 1790. Chisto aumiento fuje frutto d'ô putenziamiemto 'e ll'opere custruttive, curmenato cu ll'allestimiento 'e nu vasciello da 74 cannune, comme pure 'e nu gruosso nummero 'e varche cannuniere, tanto da iognere a 140. Ll'opera 'e raffurzamiento fuje mperò susso 'nterrutta pe' ll'invasione pe' cunto d'ê ffrancise, ca scusajeno Ferdinando, fuiuto 'n [[Sicilia]], e criajeno 'a [[Repubbreca Napuletana]]. Chiste abbruciajeno 'a metà d'â frotta e cundannajeno a morte ll'ammeraglio Francisco Caracciolo.
L spesà totalè ppe a' marinà ammontàv a 653.000 ducatì, aumentàt l''ànn seguènt e' altrì 250.000, aumentànd nata vota finò a' sommà e' 1.023.000 ducatì into 1790. cu chisti renari si potenzìò ulteriormènt o' progràmm re' costruzionì, ordinànd a' costruziòn e' nu' vascèll ra 74 cannonì, e e' nu' gràn nummero e' barchè cannonièr finò a giungèr a 140 in pochì anni.
Quèst annì e' fervòr costruttivò, nun soltànt in campò navalè, conobbèr na' bruscà interruziòn cu l''invasiòn dellò Statò ra partè re' truppè francesì. Ferdinànd IV sconfìtt ripàrò in Sicilià. A napule occupàt si formò a' Repubblìc Napoletàn dall''effimerà, tragìc vita.
 
=== Periudo napulioneco e Restaurazzione===
Seguiròn ppe a' Marinà Napoletàn e' vicènd ro' 1799, riassumibìl in duje episodì, entràmb dolorosì: l''incendiò ra' mètà ra' flottà ca' nun avevà seguìt o' Sovràn in Sicilià e, successivamentè, a' condànn a mortè ro' suo illùstr ammiragliò Francèsc Caracciolò. In entràmb e' episòd gìocò nu' ruolò decisìv a' Gràn Bretàgn chè, nell''ottìc e' grandè potènz marittimà, preferìv alleàt nun eccessivamènt potènt ncopp'o' marè.
Cu' [[Giuseppe Bonaparte]], fratiello 'e [[Napulione Bonaparte|Napulione]] e suvrano 'e [[Napule]] da 'o [[30 'e marzo]] [[1806]], primma e cu' [[Gioacchino Murat]] aroppo, 'a Rial Marina fuje urganezzata â francisa e raffurzata c'â custruzzione 'e nove nave:
*vasciello da 74 cannune Capri,
Il rièntr e' Ferdinànd IV è quasì na' sortà e' intermèzz primà ro' ritornò, stavòlt ppe nu' decenniò, dei Francesi.
*vasciello da 80 cannune Gioacchino,
*fragata Letizia
*fragata Carolina.
A cheste s'aunisce pure 'o vasciello Archimede, da 74 cannune, ca mperò nun fuje urtemato p'ê vvicende sequente. Fujeno custruite tre scale a Castellammare pe' nce puté allestire cuntempuraniamente tre unetà, e criato nu scalo 'e muratura a Napule. Appriesso 'int'ô [[1811]] fuje criata 'a scuola d'applecazzione pe' ll'ingegnere maritteme.
 
Ncap'ô [[1815]], turnato a Napule d'ê Burbone, fujeno stabbelite urdenanze ca custetuiveno devierze Cuorpe 'e ll'aufficiale, n'Usservatorio Nauteco, n'Accademia 'e Marina e tre Cumpartimiente Maritteme: [[Napule]], [[Palermo]] e [[Messina]].
 
===Ferdinando II===
Cu' [[Ferdinando II d''e Ddoje Sicilie|Ferdinando II]] nce fuje 'a custruzzione d'ô Bacino 'e carenaggio, primmo 'int'â ll'[[Italia]], pe' cumpletà 'e strutture ô servizzio d'â marina napulitana. A la staggione d'ô [[1840]], fuje funnato ll'opeficio 'e [[Pietrarsa]], nfra 'e comune 'e Napule e [[Portici]], p'â pruduzzione 'e manufatte 'nfierro a uso navale e ferruviario. Grazzie pure a ll'esperienza d'ê ttecnice ngrese, deventaje susso 'o cchiù gruosso stabbilimiento 'e funneria 'ncopp'ô terretuorio taliano.
Sempe cu' Ferdinando II, fujeno custruite 'e primme unetà a vapore d'â frotta, custituite 'o Cuorpo d'ô Persunale 'e Pilotaggio, 'o Cuorpo d'ê Cannuniere e Marinare e istituite, 'int'ô stabbelimiento 'e Pietrarsa, na Scuola 'e Ngegnere Meccanece comme pure na Scuola 'e Maccheniste.
 
Ll'Armata 'e Mare accussì se cumpuneva:
===Ferdinànd II===
Sòtt o' Regnò e' Ferdinànd II è ra ricordàr a' realizzaziòn ro' Bacinò e' raddobbò, primò bacinò e' carenaggiò italiàn in muratùr ca' completàv l''articolàt insièm e' struttùr o' serviziò ra' marinà napoletanà. L''importànt operà fu solennemènt inauguràt aropp' duje annì e' lavorì, cu na' re' maggiòr festè pubblìch dell''epòc borbonicà, o' 15 agostò 1852. L''evènt è statò immortalàt in duje dipìnt ad uoglio e' Salvatòr Fergolà. Precedentementè, nell''estàt ro' 1840, era statò fondàt l''opificiò e' Pietrarsà, sobbòrg ncopp'o' mar o' confìn tra e' Comunì e' napule e Porticì. Inizialmènt si trattàv e' na' peccerella officìn cu annèss fonderià, ca' dovevà prodùrr manufàtt in ferrò ad uso navalè e ferroviariò. Graziè pure all''appòrt e' esperiènz e' tecnìc inglesì, in pochì annì divèntò sempe cchiu' importantè: essò rappresèntò o' primò esempiò dell''industrià metalmeccanìc e' Statò. All''àtt dell''Unìtà d''Italià erà, into suo generè, o' maggiòr stabilimènt esistènt ncopp'o' suolò italiano.
Sèmpr sott' o' Regnò e' Ferdinànd II, furonò avviàt e' costruziòn e' unìtà a vaporè, costituìt o' Corpò ro' Personàl e' Pilotaggiò, o' Corpò dei Cannonièr e Marinaì e istituìt nellò stabilimènt e' Pietràrs na' Scuolà e' Ingegnèr Meccanìc nònché a' Scuolà ppe Macchinìst ppe fornìr macchinàr e macchinìst nazionàl e' navì a vapore.
Tàl decisiòn fu originàt ra' crisì deglì zolfì siciliàn cu a' Gràn Bretagnà, crisì ca' sfìorò o' conflittò: ma, o' Re ca' facevà grandè affidamènt 'ncoppa presènz in squàdr e' navì a vaporè (unicà flottà into Mediterraneò a dispornè), scòprì ca' e' macchinìst inglesì, cu moltà decisionè, avevàn precisàt ca' nun avrebbèr condòtt chelle navì contrò e' proprì connazionali.
Nèl 1842 alcunì ufficiàl ra' Marinà Sardà, tra cui o' contè Carlò Pelliòn e' Persanò, furonò inviàt a studiàr e' ordinamènt ed e' progrèss ra' Marinà Napoletana.
Nèl 1843 na' divisiòn (vascèll Vesuviò, fregàt Partenopè, Amalià e Reginà Isabellà), aglì ordinì ro' Capitàn e' vascèll baronè Raffaèl De Cosà, fu inviàt nell''Amerìc meridionàl qualè scortà d''onòr a' principèss Teresà Cristìn e' Borbone-Duè Siciliè, sorèll e' Ferdinànd II, passàt a nozzè cu Don Pietrò II e' Braganzà, imperatòr ro' Brasile.
Nèl 1844 a' fregàt Uranià effettùò na' crocièr d''istruziòn ra agostò 1844 o' gennaiò 1846, finò o' Brasìl e, risalendò, aglì Statì Unitì, diventànd accussì a' primà navè ra uerra e' nu' statò italiàn a visitàr e' Statì Unitì d''Americà.[3] o' tuttò accuratamènt descrittò, comm d''usò, daglì allievì. assaie interessànt e' consideraziòn 'ncoppa cìttà e' New Yòrk e' cui vienè prevìst o' grandè sviluppo.
 
# '''''Riale Cuorpo d'ê cannuniere marinare''''';
# '''''Reale Corpo de' cannonieri marinari''''', articolato in 16 compagnie attive da imbarco e due compagnie sedentarie;
# '''''Reggimiento "Rial Marina"''''';
# '''''Reggimento "Real Marina"''''' (con un organico di 2400 uomini) articolato in due battaglioni per sei compagnie;
# '''''CorpoCuorpo di'e genio marittimomarittemo''''';
# '''''CorpoCuorpo telegraficotelegrafeco''''';
# '''''CorpoCuorpo sanitariosanetario''''';
# '''''CorpoCuorpo amministrativoammenistrativo''''' concu' tre DipartimentiDepartemienti (NapoliNapule, Palermo e Messina).
 
===Unetà 'n servizzio int'a ll'Armata 'e Mare ncap'ô [[1860]]===
Orgàn suprèm dell''Armàt e' mar era l''Ammiragliatò, rettò ra nu' princìp e' Borbòn fratèll ro' Re, comandànt generàl dell''Armàt e' mar cu o' gradò e' vice-ammiragliò, affiancàt ra nu' Consigliò e' Ammiragliato.
Nèl 1848, durànt a' primà uerra e' indipendenzà, Ferdinànd II invìò 5 fregàt a vaporè, 2 a velà, 1 brigantìn e varì traspòrt cu 4.000 soldatì, aglì ordinì e' Guglièlm Pepè, allò scopò e' liberàr Venezià daglì austriacì; ma poi a' rivoluziòn ro' 15 maggiò màndò tuttò a montè, e o' Re si ritìrò ra' guerra.
Dòp e' vicènd ro' 1848 nell''Adriaticò, a' Marinà napoletàn vissè nu' periòd apparentemènt calmò durànt o' qualè furonò varatè divèrs unìtà ca' svolgerànn serviziò pure int'a' Regià Marinà unitarià: ricordiàm in particolàr o' vascèll Monàrc poi Re Galantuòm ca' cu e' 86 pezzì su 3 pontì e 3.669 t. dìsl. risùltò a' cchiu' potènt unìtà ra uerra re' Marinè preunitariè, singolarmènt somigliànt a' Navè Scuolà Amerìg Vespùcc ca' sarà costruìt 80 annì cchiu' tardì nellò stessò cantierè, nònché a' pirofregàt Ettorè Fieramoscà, a' primà navè mossà ra caldaià e' produziòn nazionale.
Minàt dal forta dissèns politìc versò o' govèrn borbonìc ca' interèssò e' suoì gradì cchiu' elevatì, ca' avevàn già strètt accòrd cu esponènt ro' regnò sabaudò, màncò totalmènt o' mument dellò sbarcò garibaldìn e int'e' fasì successive.
==Funzionamento==
Dàl 1740 o' 1759 o' navigliò sottìl ro' citatò Capitàn Peppè condùss vastè operaziòn contrò a' piraterià: cu succèss furonò catturàt numeròs sciabècch turchì, tunisinì, tripolinì, algerinì. e' equipaggì, e' solitò, venivàn adibìt a lavorì forzàt (buonà partè re' maestrànz ca' edificaròn a' Reggià e' Casèrt era appùnt formàt ra prigionièr e' uerra barbareschì). Tuttavià, o' contràst a' piraterià nun potevà maje esserè interrottò, datò o' continuò rinnovàrs dell''attivìtà re' flottigliè saracenè. into 1783, 1784 e 1785 na' squàdr ra' Marinà Napoletàn partecìpò cu l''Armàt Spagnòl a bombardamènt su Algeri.
Nèl 1793 na' squàdr partecìpò a' spediziòn e' Tolonè in sostègn deglì inglesì. Durànt o' cosiddètt Decenniò Francès in cchiu' e' un''occasiòn e' Marinè e' Sicilià e napule si trovaròn contrappostè. Memorabìl furonò e' scòntr sostenùt in chillu periodò: o' primò cu quattordìc barchè cannonièr int'e' acquè e' Castellòn (Gaetà) o' 4 lugliò 1806 comandàt dal Bausàn, assalìt ra ventiseì barchè cannonièr nemìch appoggiàt ra' fregàt inglès Yunò e ra' borbonìc Minervà; poi o' vittoriòs combattimènt int'e' acquè e' napule fra o' comandànt Bausàn medesimò, o' comànd ra' fregàt Cererè, contrò a' fregàt inglès Cyanè, o' 27 giugnò 1809, cu o' plausò e' Re Muràt e ro' popolò napulitan presènt e' fasì dellò scontrò; e' combattimènt re' fregàt Cererè e Famà cu altrè navì e' na' divisiòn napoletàn contrò a' squàdr inglès int'e' acquè e' Procida.
Nègl annì ca' vannò sinò o' 1830, oltrè a' normàl attivìtà e' pattugliamènt e proteziòn dei trafficì, si verificàn operaziòn contrò e' barbarèsch (cattùr e' navì tripolinè, bloccò e' Tripolì) sinò a' pacè col Bey e' Tripòl ro' 28 ottòbr 1828.
Nèl 1833 fu stipulàt na' convenziòn cu o' Regnò e' Sardègn ppe azionì congiùnt contrò e' barbarèsch e' Tunisì, poi intraprès dal 28 marzò o' 10 maggiò 1833. e' operaziòn furonò chiusè cu esitò positivò. into 1834 a' fregàt Reginà Isabèll effettùò un''aziòn dimostratìv sullè costè ro' Maròcc ppe respingèr e' richièst e' donatìv ro' Sultàn ro' Marocco.
Nèl 1843 na' divisiòn o' comànd ro' C.V. de Cosà (Vascèll Vesuviò, Fregàt Partenopè, Amalià, Reginà Isabèll scortò in Brasìl a' Principèss Teresà Cristìn e' Borbòn ca' andavà sposà a Dom Pedrò II e' Braganzà, Imperatòr ro' Brasile.
Nèl 1848, na' formaziòn o' comànd ro' Retroammiragliò de Cosà, alquànt consistènt (2 fregàt a velà e 5 pirofregatè) si unì a' squàdr sardà dell''Albìn int'e' acquè triestinè. L''evolvèrs ra' guerrà, a' ribelliòn in Sicilià e l''ambiguò atteggiamènt e' Carlò Albèrt e' Savoià indussèr o' Sovràn napulitan a richiamàr a' squadra.
Nèl settèmbr 1848 iniziaròn e' operaziòn navalì ppe o' sbarcò a Messìn (in chesta occasiòn si ebbè o' famosò bombardamènt ca' valsè o' titolò e' "Bombà" o' Borbonè). ra notarè ca' e' operaziòn e' sbarcò destaròn l''interèss britannicò, sott' o' profìl squisitamènt militarè.
===Unità in servizio nell'Armata di Mare nel 1860===
{| class="wikitable" {{prettytable}}
|colspan=5|<center>'''Forza navale a vela deld'ô Regno delled'ê DueDdoje Sicilie (1860)'''<ref>Lamberto Radogna, Storia della Marina Militare delle Due Sicilie (1734-1860), Mursia 1978</ref>
</center>
|-
!Tipo
!Nomme
!Nome
!DislocamentoDeslocamiento (t)
!Cannune
!Cannoni
!Luogo e data deld'ô varo
|-
|Vasciello
|Vascello
|Vesuvio
|3.530
|84
|Castellammare, 2 'e dicembre 1824
|-
|Vasciello
|Vascello
|Munarca
|Monarca
|3.660
|86
|Castellammare, 5 giugno'e giùgno 1850 (trasformatotrasfurmato a elicaeleca nel'int'ô 1858)
|-
|Fragata
|Fregata
|Amalia
|1.642
|54
|Castellammare, 16 giugno'e giùgno 1811
|-
|Fragata
|Fregata
|Isabella
|2.529
|50
|Castellammare, 9 'e luglio 1827
|-
|Fragata
|Fregata
|Partenope
|2.583
|52
|Castellammare, 17 novembre'e nuvembre 1834
|-
|Fragata
|Fregata
|Regina
|2.908
|52
|Castellammare, 27 'e settembre 1840
|-
|Fragata
|Fregata
|Cristina
|763
|24
|Castellammare, 25 'e dicembre 1812
|-
|Bergantino
|Brigantino
|Generoso
|640
|18
|Castellammare, 18 'e settembre 1840
|-
|Bergantino
|Brigantino
|Intrepido
|640
|18
|Castellammare, 19 'e dicembre 1839
|-
|Bergantino
|Brigantino
|Principe Carlo
|414
|18
|Castellammare, 16 'e marzo 1828
|-
|Bergantino
|Brigantino
|Valoroso
|594
|18
|Castellammare, 27 'e settembre 1837
|-
|Bergantino
|Brigantino
|Zeffiro
|594
|18
|Napoli, 19 'e dicembre 1832
|-
|Guletta
|Goletta
|Menai
|...
Line 187 ⟶ 178:
|137
|2
|NapoliNapule, 22 'e dicembre 1851
|}
InoltrePure: 4 bombardierebummardiere, 21 cannonierecannuniere, 7 bovibove, 12 scorridoiescorredoie, 8 leutileute, 4 paranzelliparanzelle e altriate 23 legnilegne sottilisuttile.
[[File:Garibaldi1860.jpg|right|300px|thumb|La'A fregatafragata BorboneBurbone]]
{| class="wikitable" {{prettytable}}
|colspan=5|<center>'''Forza navale a vapore deld'ô Regno delled'ê DueDdoje Sicilie (1860)'''<ref>Lamberto Radogna, Storia della Marina Militare delle Due Sicilie (1734-1860), Mursia 1978</ref>
</center>
|-
!Tipo
!Nomme
!Nome
!DislocamentoDeslocamiento (t)
!Cannune
!Cannoni
!Luogo e data deld'ô varo
|-
|Fragata
|Fregata
|Farnese
|3.680
|...
|In'N costruzionecustruzione (varata a Castellammare, 6 aprile'e abbrile 1861)
|-
|Fragata
|Fregata
|Burbone
|Borbone
|3.444
|54
|Castellammare, 18 gennaio'e jennaro 1860
|-
|FregataFragata
|Archimede
|1.306
|10
|Castellammare, 3 ottobre'e ottovre 1844
|-
|Fragata
|Fregata
|Ercole
|1.306
|10
|Castellammare, 24 ottobre'e ottovre 1843
|-
|Fragata
|Fregata
|Ettore Fieramosca
|1.400
|10
|Castellammare, 14 novembre'e nuvembre 1850
|-
|Fragata
|Fregata
|Fulminante
|1.410
Line 237 ⟶ 228:
|Blackwall, 1848
|-
|Fragata
|Fregata]]
|Guiscardo
|1.018
Line 243 ⟶ 234:
|Gravesend, 1843
|-
|Fragata
|Fregata
|Roberto
|1.018
Line 249 ⟶ 240:
|Gravesend, 1843
|-
|Fragata
|Fregata
|Ruggiero
|1.018
Line 255 ⟶ 246:
|Gravesend, 1843
|-
|Fragata
|Fregata
|Tancredi
|1.018
Line 261 ⟶ 252:
|Gravesend, 1843
|-
|Fragata
|Fregata
|Sannita
|1.300
|10
|Castellammare, 7 agosto'e aùsto 1846
|-
|Fragata
|Fregata
|Torquato Tasso
|1.330
|10
|Castellammare, 28 maggio'e majo 1856
|-
|Fragata
|Fregata
|Veloce
|962
Line 279 ⟶ 270:
|Cowes, 1848
|-
|Curvetta
|Corvetta
|Aquila
|576
|4
|InghilterraNgreterra 1840
|-
|Curvetta
|Corvetta
|Stromboli
|580
Line 307 ⟶ 298:
|154
|4
|InghilterraNgreterra, 1843
|-
|Avviso
Line 313 ⟶ 304:
|70
|4
|Castellammare, 26 maggio'e majo 1843
|-
|Avviso
Line 319 ⟶ 310:
|183
|6
|InghilterraNgreterra 1833
|-
|Avviso
Line 325 ⟶ 316:
|330
|4
|Castellammare, 18 'e luglio 1854
|-
|Avviso
|[[Miseno]]
|596
|8
Line 343 ⟶ 334:
|292
|4
|InghilterraNgreterra, 1842
|-
|Avviso
Line 349 ⟶ 340:
|154
|4
|InghilterraNgreterra, 1843
|-
|Avviso
Line 355 ⟶ 346:
|354
|6
|Castellammare, 9 novembre'e nuvembre 1859
|-
|Rimorchiatore
Line 376 ⟶ 367:
|}
 
===OrganigrammaOrganegramma dell'e ll'Armata di'e Mare nel'int'ô 1860===
[[File:Conde de Aquila.jpg|right|200px|thumb|LuigiLuigge di'e BorboneBurbone, conte d'Aquila]]
{| class="wikitable" {{prettytable}}
|colspan=5|<center>'''Pianta organicaurganeca dellad'â RealRial Marina delled'ê DueDdoje Sicilie (1860)'''<ref>A.S.N., Almanacco militare, 1860</ref>
</center>
|-
!Cuorpo
!Corpo
!Aufficiale
!Ufficiali
!Sottufficiale
!Sottufficiali
!Comune
!Comuni
!TUTALE
!TOTALE
|-
|Aufficiale generale
|Ufficiali generali
|16
|0
Line 394 ⟶ 385:
|16
|-
|Aufficiale 'e uerra
|Ufficiali di guerra
|150
|0
Line 400 ⟶ 391:
|150
|-
|Genio marittimomarittemo
|19
|0
Line 406 ⟶ 397:
|19
|-
|Genio idraulicoidrauleco
|12
|0
Line 412 ⟶ 403:
|28
|-
|Cuorpo Telegrafeco
|Corpo Telegrafico
|42
|0
Line 424 ⟶ 415:
|81
|-
|Cannuniere e Marinare
|Cannonieri e Marinai
|61
|201
Line 430 ⟶ 421:
|2.254
|-
|ReggimentoReggimiento RealRial Marina (anfibio)
|34
|96
Line 436 ⟶ 427:
|1.330
|-
|Cuorpo ammenistrativo
|Corpo amministrativo
|64
|16
Line 442 ⟶ 433:
|80
|-
|Chirurghe navegante
|Chirurghi naviganti
|48
|0
Line 448 ⟶ 439:
|48
|-
|Spitale
|Ospedali
|24
|13
Line 454 ⟶ 445:
|53
|-
|Cappellane navegante
|Cappellani naviganti
|24
|0
Line 460 ⟶ 451:
|24
|-
|Pelute
|Piloti
|0
|120
Line 466 ⟶ 457:
|120
|-
|Maccheniste
|Macchinisti
|0
|134
Line 472 ⟶ 463:
|134
|-
|BassiBasse UfficialiAufficiale di'e mare
|0
|208
Line 478 ⟶ 469:
|208
|-
|Maistranze arsenale
|Maestranze arsenali
|0
|0
Line 484 ⟶ 475:
|253
|-
|MarinaiMarinare e cannoniericannuniere di'e pianta fissa
|0
|0
Line 490 ⟶ 481:
|1.176
|-
|TUTALE
|TOTALI
|500
|798
Line 526 ⟶ 517:
* Antonio Zezon, ''Tipi Militari dei differenti Corpi che compongono il Real Esercito e l'Armata di Mare di S. M. il Re del Regno delle Due Sicilie per Antonio Zezon. Napoli 1850''. (ristampa in serie limitata), Napoli, Bideri, 1970.
 
==VociVoce correlateazziccate==
*[[Regno red''e dujeDdoje Sicilie]]
*[[Riale Esercito d''e Ddoje Sicilie]]
 
[[Categurìa:Tecnica]]