Vasinicòla: Cagnamiente nfra 'e versiune
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica |
m aggiorno template; fix minori using AWB |
||
Riga 43:
|suddivisione_testo=
|}}
'A '''vasenicòla''' ('''''Ocimum basilicum''''') è na [[pianta annuale]] attuccante â famiglia d
Int' 'a varietà [[DOP]] d
▲'A '''vasenicòla''' ('''''Ocimum basilicum''''') è na [[pianta annuale]] attuccante â famiglia d''e [[Lamiaceae]] (o Labiate), cultivata comme pianta arommateca ed ausata int [[cucina|cucìna]] pe fà 'e ccundimme sbariate .
▲Int' 'a varietà [[DOP]] d''o [[vasenicola genuvese]] è specialmente segnato pe cunfezzionà 'o caratteristeco [[pisto]], 'o tipico zuco 'e [[Genova]] a basa 'e vasenicòla allacciata e avvutata a pignuole, uoglio d'auliva e caso grana (uno d''e simbole d''a [[cucina taliana|cucina taliana]]), cu 'o quale se ponno cundì sbariate tipe 'e ppaste asciutte, ma pure ttartine e ppizze.
Int 'a [[Franza]] è chiammata ''herbe royale'' (erva riale) o ''pistou'' pure.
Line 53 ⟶ 52:
== 'E riggine e nommenclatura ==
'A vasenicòla è recenalmente 'e ll'[[Asie]] troppicale: pussibbilmente fuje cultivata pe primma int [[Iran]] o int [[Innia]] e arrivette attravierzo 'o [[Medio Oriente]]
Ll'etimologgia suja vene ô termine pe [[lengua grieca]] ''βαζιλιχων'' (''basilikon'' = pianta riale) 'a ca ''basileus'', rre, e - pe [[lengua latina|llatino]] - ''basilicum'', riale, pe 'a mpurtanza granne cummerzata a chesta erva.
== 'O descrevemiento ==
'A vasenicòla cumune a cultivazione annuale vare int autezza r'ê 20 ê 60 cientimetre; ha fuoglie uvale lanzeolate ca ponno arrivà 'e 2-3 cientimetre 'e longhezza. 'O culore d
'E fuste auzate, frascate, hanno na sezzione quadrata comme tante d
'E sciore, bilabiate, piccerille e janche, hanno 'o labello superiore spartuto int quatto lobe. Songo 'e piccerilla taglia e arrucchiate int luonghe spiche tubbulare, int fórma 'e rappole allungate.
'E ssemmente songo fine, abluonghe e nire.
== 'A storia ==
'E [[Galle]] cultivavano 'a vasenicòla a luglio/austo fin'a cché è int sciore. 'E coglitore 'e chesta pianta sacra avevano 'a sottoponerse a tiseche rituale 'e pureficazzione: lavarse 'a mana cu ca se aveva 'a cogliere int ll'acqua 'e tre surgente riverse, revesterse 'e veste pulite, tenerse a luntananza d
'A vasenicòla era cunsiderato na pianta sacra ppe quanto 'o se reteneva capace 'e guarìì 'e fferute, ncoppe a tutto chelle de archebugio; era quinni nu ngrediente 'e ll'acqua russa vulnerarea.
Lisabetta 'a Messina, aroina d
== 'E vvarietà ==
[[
Cierte varietà:
* ''Vasenicòla a fuoglie peccerille'', ''Ocimum minimum'', 'a 'o gusto ca allicuorda 'o [[limone]], spannato pe 'e mercate, 'o profummo sujo forte forte è perfetto pe 'a cucina (''soupe au pistou'', ssarze).
* ''Vasenicòla a fuoglie granne'', pô arrivà a 10
* ''Vasenicòla purpura'', cu fuoglie 'e culore purpura e sciore rosa miccio, ha n'addore doce e nu po' forte, se pô ausà int' 'e nzalate.
* ''Vasenicòla tailandese'', l'addore d
== 'A fateca ==
'A vasenicola abbisuogno 'e nu crimma caudo e [[sole]]ggiato, [[mediterraneo]] o tropecale. Se pô lavurà pure ppe paese temperate, sia dint' vaso ca dint' chiena terra.
Abbisuogno 'e armeno cinche ore 'e nsolazione cutediana; [[luglio]]-[[aùsto]] è 'o periodo meglio pe 'a coveta d
Attenzione: 'a vasenicola soffre 'o friddo e nun arresiste si 'a temperatura scenne ô 'e sotto 'e 10
Preferisce nu suolo frisco e ben drenato e na spasa riparata.
== Sembologgia ==
Int' 'e mmeniature d
{{Categurizzazione vitrina}}
[[
[[
|