Ferruvia: Cagnamiente nfra 'e versiune
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Canciella 'o cagnamiento 645397 'e 138.41.5.66 (Chiàcchiera) "acciaro" è la forma più corretta |
m 'nu -> nu |
||
Riga 19:
===Tipi 'e ferruvie===
'A fore d'a ferruvia classeca, cu 'na reta sparza pe' quase tutto 'o munno, esistono ati tipi 'e sistemi ferruviari:
*'''[[Metrupulitana]]:''' Uguale pe' forma 'â ferruvia classeca, issa è
*'''[[Tram]]:''' 'O tram è uno d'e cchiù viecchi sistemi ferruviari d'o munno e uno d'e primmi a sperimentà l'elettrificazione. All'inizzio e pe' bona mità 'e ll'ottuciento isso era muoppeto pe' mezzo d'e [[Cavallo|cavalli]]. Isso è
*'''[[Funiculare]]:''' Chistu sistema serve 'a cullegà na' zona chiana cu' 'na zona cullinare o 'e muntagna tramite nu cungegno, miso ammiezzo 'o binario, chiammato [[cremagliera]], e tramite 'na fune ca tira 'o cunvoglio. È diversa cosa d'a [[funivia]] pe' bbia d'a presenza d'o binario. Se tratta 'e linee corte pe' lloro natura e cosa abbastanza simile so' 'e '''[[Ferruvia a cremagliera|ferruvie a cremagliera]]'''. Isse teneno 'a differenza re puté avé tracciati cchiù luonghi, nunn'abbesognano d'a fune e certi vote pure certi ferruvie nurmale, pe' certi tratti 'e muntagna, aùsano 'a cremagliera 'mmiezzo 'e rutaie.
*'''[[Monorotaia]]:''' Chistu sistema aùsa 'na rutaia sola 'e o treno ve se monta ngoppa cu' 'nu sistema particulare 'e jonta. 'E monorotaie songo ausate spisso ind'a nu' sistema metrupulitano oppure pe servì l'[[Aeropuorto|aeropuorti]].
*'''[[Maglev]]:''' 'A ferruvia 'a levitazione magneteca è
*'''[[Ferruvia sospesa]]:''' Chiammata pe [[Lengua germanese|turesco]] ''Schwebebahn'', isso è
==Gallarìa==
|