Cucina napulitana: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
me pare nu blog, -POV
Riga 4:
'A '''cucina napulitana''' tene auriggine storiche assaje antiche che s'allicordano 'o tiempo d' 'e griece e d' 'e rumane antiche, e s'è arriccuta c' 'e siecule cu l'influenza d' 'e culture differente ca songo venute una appriessa a 'n ata cu 'e varie dominazzione d' 'a città. Assaje 'mpurtante è sempe stato chello ch'hanno purtato 'a fantasia e 'a criatività d' 'e napulitane.
 
Siccome ca era capitale d' 'o rregnoregno, 'a cucina 'e [[Napule]] ha pigliato da 'e vvarie cucine tradizziunale 'e tutt' 'a [[Campania]], arrivanno a mettere 'nzieme piatte 'e terra (pasta, verdure, latticine) e piatte 'e mare ([[pisce]], frutte 'e mare).
 
Tanta ricette hanno pigliato d' 'a cucina d' 'e nobbile, come 'e ''timballe'' e 'o ''sartù 'e riso'', ca vonno na priparazione elaborata, mentre 'e cchù pupulare tenono ingrediente povere ma nutriente, come ''pasta e fasule'' o ati piatte cu' pasta e legume.
Riga 15:
Spisso non è facile a truvà jonte cu 'a tradizzione d' 'a cucina d' 'o tiempo antico grieco e rumano.
Ntra chelle poche tracce d' 'e sapure classiche, ce stanno paricchie piatte griece ca arrappresentano pisce, e mullusche, signo ca pisce e frutte 'e mare se magnavano pure a chell'epoca. Paricchie affrische a [[Pumpei]] arrappresentano fescine 'e frutta, fiche, granate, e dinto â villa
'e Poppea, a Oplontis, ce sta pittato nu dolce, ca pare na cassata, ma ca non canuscimmo comme fuje fatto. Facilmente, s'allicorda 'o [[garum]] rumano 'a ''culatura d'alice'' ca se fa a [[Cetara]], e po' essere nu remasuglio d' 'o gusto agro-ddoce, tipico d' 'a cucina 'e Apicio e dell'antiche rumane l'uso 'e mettere dinto a diversi piatte salate l'uva passa, comme dinto â ''pizza 'e scarole'', o dinto 'e ''braciole a'o ragùrraù''. 'O granograro ca se s'ausa dinto 'a ''[[pastiera]]'', ddoce 'e [[Pasca]], putesse tenere nu valore simbolico, ca vene da <nowiki>'e culte 'e Artemide, Cibele e Cerere e da dd''e ritualerituali pagane 'e fertilità ca se facevano dint' 'o periodo de'e lll'equinozio 'e primmavera. Da D''</nowiki>o vucabbolarioparola griecogrieca στρόγγυλος (''stróngylos'', ca significa "'e forma tonna"), 'nfine, veneovene 'o nomme d' 'e ''[[struffule]]'' 'e Natale.
 
Da 'e vvarie dominazione, specialmente chella francesefranzesa e chella spagnola, se songo spartute 'a cucina nobbile, cu piatte cchiù elabburate e ispirate a 'e piatte 'nternaziunale, sustanziuse, e appriparate cu 'ngrdiente ricche e 'a cucine de 'e puverielle, che ausava chello ca crisceva dint' 'a terra (farina, legume, verdure). Appriesso a 'e cagnamiente ca songo succiese dint' 'e siecule, e 'a cuntaminazzione cu 'a cultura d'a cucina nobbile, spisso pure 'e piatte ca auriginariamente erano povere songo addivintate assaje sapurite.
 
Sicuramente uno de' 'e cchiù gruosse monzù d' 'e corte d' 'e nobbile napulitane fuje Vincenzo Corrado.
Riga 31:
'ndustriale 'e ll'alimento cchiù ttaliano ca ce stà.
 
Siccomme <nowiki>'a materia primma è 'o ggranograro tuosto, assaje difficile cumpless''a 'mpastà e faticà,frevecà. 'e </nowiki>
napulitane tenono massima fiducia dint' 'e paste 'ndustriale e nun penzano, comme
succede dint' 'a ati rreggione, addò se penza ca a pasta cchiù bbona ha dda essere
fatta a mmano. 'Nverità 'a pasta a Napolie è eccezziunale sia pe qualità che perfezione
d' 'a cuttura, che ha dda essere ''al dente'' (comme se dice dint' 'o ttaliano, pecché
dint' 'o [[nnapulitano]] non ce sta bisogno d' 'o ddicere manco), e pure d' 'e cundimente.
 
Mmiezo ê varietà cchiù ausate ce stanno, a parte 'e classiche, pure' 'e ''pacchere'',
'e ''zite ('', ca s'hanno 'a spezzà a mmano, e se cundiscene specialmente c' 'o
''rraù''). Pe appriparà 'a pasta cu 'e legume s'ausa spisso 'a ''pasta ammescata'', fatta ch'e remasuglie spezzate 'e ati fforme 'e pasta. Int'â tradizion ce stanno 'e ''gnocche'' (appriparate cu farina e patane) e ''<nowiki/>'e'' scialatielle.
Ce stanno pure forme 'e pastappaste cchiù muderne, e mmò se portano assaje 'e ''scialatielle''.
ca na vota se venneva a nu prezzo cchiù vascio, da 'e remasuglie spezzate 'e ati fforme 'e pasta.
Non s'hann' 'a scurdà 'e ''gnocche'', appriparate cu farina e patane.
Ce stanno pure forme 'e pasta cchiù muderne, e mmò se portano assaje 'e ''scialatielle''.
 
=== 'A pummarola ===
[[Image:Tomate_mit_Gr%C3%BCnkragen.jpg|thumb|Pummarole]]
'A pummarola, ca vene all'America, fuje 'mpurtata alla ll'Europa d' 'e spagnuole dint' 'o
[[XVI seculo]], ma niscuno se ne 'mpurtaje 'e ll'ausà p' 'a cucina p' 'attuorno a doje secule. 'A primma vota cha se trova annummenato fuje 'o [[1743]] dint' a nu canto 'e carnevale, ma sulamente tra 'a fine d' 'o [[XVIII seculo]] e 'o pprincipio d' 'o [[XIX seculo]] addevenette cumune dint' 'a parecchie ricette e 'a cultivazione se allargaje, nfinoanfi a addeventà unana d' 'e cchiù mpurtante d' 'a Campania. Tra 'e varietà cchiù famoseffamose a Napule ce stanno 'e pummarole ''Sammarzano'', ca scumparettero quasi â fine d' 'o [[XX seculo]] e sulamente 'a poco tiempo se so' turnate a semmenà. Assaje 'mpurtante songo 'e pummarulelle d'ò [[Vesuvio]] ca s'astipano pe' paricchio tiempo arraunate dinto a nu ''piennolo'', ca s'appenne fore 'o barcone.
 
A Napule ènascette nata lll'industria d' 'e cunzerve 'e pummarole ca ha purtat dint' 'a tutt' 'o munno 'e "pelate" e 'o "ccuncentrato" 'e pummarole. Ce stanno paricchie mmanere 'e cunzervà 'e pummarole dint' 'e bbuttglie, a pezzulle o passate, pe essere sempe pronte pe ll'ausà 'e cchiù varie mmanere; 'a famosa "cunzerva", addo' a pummarola vene stracotta e cuncentrata nfino a deventà na crema scura e vellutata.
 
=== 'E verdurevverdure ===
[[Fiùra:Peperoni ripieni.jpg|thumb|Puparuole mbuttunate.]]
'E piatte a bbase 'e verdurevverdure ca venono d' 'e campagne reggione songo parte d'â 'a Campaniatradizione, commacomm' 'a ''[[parmiggiana 'e mulignane]]'' o 'e ''[[puparuole 'mbuttunate]]'', ponno addeventà vere e proprie capo piatte 'ncopp 'a tavula. Tra 'e verdure cchiù tradizionale ce stanno 'e [[Frijarielle|friarielle]], 'a [[scarola]], riccia o liscia, diverse qualità 'e
[[vruoccole]] (vruoccole 'e foglie, vruoccole 'e rapa), 'a verza e 'e verdure p'a menesta mmaretata. S'ausano pure assaje [[Fasulo|fasule]], [[Cicero|cicere]], e [[lenticchia|lenticchie]].
 
'E [[cucuzziello|cucuzzielle]] so' assaje ausate; 'e cchiù gruosse se fanno fritte â [[scapece]], cu l'[[acito]] e ll'a menta[[amenta]]. 'E [[sciurille]]<ref>'E sciurille se fannmo c' 'e sciure mascule d' 'e cucuzzielle, ca tengono sciure differente, mascule e femmene, chist'urdeme stanno attaccate 'a ponta d' 'e cucuzzielle.</ref> se priparano fritte c' 'a pastetta.
 
'A fora 'e [[puparuolo|puparuole]] russe e gialle, ca so' gruosse, ce stanno 'e puparuole verde piccerille, ca non songo forte comma 'e [[cerasiello|cerasielle]], e ca se fanno fritte.
Line 98 ⟶ 91:
'O ''bbaccalà'', ca vene d' 'e mare d' 'o nord Europa, se fa specialmente frijuto, o pure cu 'e patane e 'a pummarola.
 
'E frutt' 'e mare (cozzeche, cannulicche, taratufe, fasulare, tunninole, scunciglie e maruzzielle) se maggano pure a oggie crure, ma cchiù raramente 'e na vota.
'NaSongo notaausate particulareassaje s'hadda dà âa vongola verace (''Venerupis decussata''), ca non s'hadda maje scagnà p' 'a vongola d' 'e Filippine (''Venerupis philippinarum''), ca ô nord Italia 'a chiammano ''verace'', e d' 'e lupine (''Dosinia exoleta''), ca 'o nord Italia pure chiammano vongole, ma vongole non songo.
 
NonSongo s'avesserovietate majepe magnàlegge 'e dattere 'e mare (''Lithophaga lithophaga''), pecché pe piscarle se 'nguajano seriamente
ca pe' furtuna mò songo vietate pe' legge. Pe piscarle, se 'nguajano seriamente
'e coste petrose, specialmente d'a custiera 'e [[Surriento]].