Atini: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m cagnamiente piccerelle
Comino (chiàcchiera | contribuzzione)
Nessun oggetto della modifica
Riga 12:
|populazzione = 4519 <!-- 346.804 <small>(2001)</small> -->
|denzita = 151,19 <!-- 1.747,45 -->
|frazzioni = CangiéglCangiégle, Cape re China, Còll ÁveteCòll’Ávete, CòllCòlle CemiéndCemiénde, Còll eCòll’e Mèlfa, CòllCòlle Rasure, GlGle MarciéglMarciégle, GlGle NardiéglNardiégle, GlGle Ròsa, GlGle Rucu, GlGle ScòrdScòrde, GlGle Uázzele, Gl'Urré, GlGle Vellanite, Le Case e Mèlfa, Le Sòde, L'Òpeca, Pié' la Chiaja, PondPonde Mèlfa, RiscinischRiscinische, Sabbina, San Murciane, Settegnane, Spinéte, VallepauraVallepauru
|commune vicini = [[Alvito|Aluite]], [[Belmonte Castello|BiéglemondBiéglemonde]], [[Casalattico|CasalátteceCasale]], [[Casalvieri|Casaluiére]], [[Gallinaro|Galleniare]], [[Picinisco|PescenischPecenische]], [[TrellTrélle]], [[Villa Latina|Agnone]]<!-- [[Minure]], [[Nave (BS)|Nave]] -->
|sinnaco = SilvioAdolfine ManciniValènde (Adolfo Valente)
|cap = 3042 <!-- 27080, da 27080 a 27090 -->
|prefisso = 0776 <!-- 030 -->
|santoprutettore = [[San MarchMarche Galilée]] <!-- fiorentini -->
|festa = [[1 ottobbrottobbre]]
|Latitudine decimale= 41.616667
|Longitudine decimale=13.8
|sito cità = [http://www.comune.atina.fr.it/ comune.atina.fr.it]
|Mappa=Map of comune of Atina (province of Frosinone, region Lazio, Italy).svg
|Didascalia mappa=PoštPošte andóaddó ze tròva glgle chemune dr'Atini dénd arénd’a la previngia ere Fresenone
}} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Comune-->
 
{{quote|'''Atini''', mamma ere ne muare uómmene famuse,<br />tandtande ca nesciunanesciune cettàpuaése d’r’[[Italia|Etalia]] ze pò rice cchiù riccaricche|[[Cicerone]], Pro Planco, VII, 21}}
 
'''Atini''' è ne chemune ere 4.480 abbetandabbetande ere la [[previngia e Fresenone]]. Ze tròva dénd arénd’a la [[Vall ë Comin|VallValle ere Comine]].
 
== GgiugrafíaGiugrafía ==
GlGle puaése andiche šta rembuoštrembuošte ngim'a ne còllcòlle, che na vòta ze chiamavachimava [[MondMonde Másseche]], ávete 490 m. n.l.m.
 
Le mendagnmendagne suósè suo:
* a levandlevande: glgle [[CòllCòlle SandSande ŠtèfaneŠtèfene]]
* a misijuornmisijuorne: glgle [[MondMonde Pruate]]
* a penèndpenènde: glgle [[CòllCòlle Sanda Croce]]
Le culline suósè suo (dara penèndpenènde a levandlevande):
* [[Còll ÁveteCòll’Ávete]], [[CòllCòlle ere Mèlfa]], [[GlGle Spinéte]], [[CòllCòlle Rasure]], [[CòllCòlle CemiéndCemiénde]]
La chiana è attraverzata dara ddudu sciume é tré ríe:
* glgle [[Mèlfa]] (glgle ''Melpis'' ere gl andichegl’andiche Romane) è glgle sciume cchiù ruossruosse.
* glgle [[Mellarine]]
* glgle ríe dr'[[Agnon]]e
* glgle ríe dere [[Cape re China]]
* [[RemmiòllRemmiòlle]]
 
== Štòria ==
{{quote|CinghCinghe ròssruosse cettàpaise che millmille ngútene<br />A fà, a accungià ze rannranne<br />D’armR’arme ere tutttutte manère. La putèndputènde '''Atini''',<br />[[Ardea|Ardèa]] l’andical’andichi, [[Tivoli|Tívele]] glgle sepèrbsepèrbe, <br />É Cruštumérie é la territa Andénna|[[Vergilie]], Enèide, 1. VII, v. 965}}
Ne raccundraccunde andiche ne muare ice ca Atini, [[Arpine]], [[Aquine]], Alatre é AnagnAnagne suósuo štate criate dara [[SaturnSaturne]], ddíedíe ere le sémmene.
 
La verdà štòreca che ce raccóndaneraccóndene glgle scritture latine è n'ataatu: dénd arénd’a l'''Eneide'', presèmbie, Vergilie Marrone (70 - 19 p.C.) icerice ca Atini éva glgle prime puaése che fabbrecava l'armarme pe TurnTurne condr acondr’a Enéa. Šte fattfatte é quiglquigle che glgle štéssštésse autore méttmétte Atini a glgle fianghfianghe ere [[Messape]] é [[Camilla]], reggina ere glgle [[VòlscVuolsce]], a la uèrra condr acondr’a Enéa fa capì ca lagle cettàpuaése éva vòlscavòlsche.
 
ÒppRòppe, faštimafaštimi a la fin'efini re la uèrra latina (337 p.C.), glgle [[SannitSannite]]e, che štévene a cunfine che la [[Vall ë Comin|VallValle ere Comine]], ne pegliárene pessèsspessèsse eé glgle puaése remanèttremanètte mman'a ississe affin'a la tèrza uèrra sanníteca (293 p.C.). A chiglchigle tiémbtiémbe ce fúrene scagn escagne abbetúdener’abbetúdene tra šta zzòna eé glgle [[Sannie]].
 
Ate scritture latine che párlene dr'Atini suósuo Sèrvie, Plinie é Cicerone.
 
{{Pruvincia 'e Frosinone}}