Pigmèe: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
riordino voce using AWB
 
Riga 1:
{{Variante|LAZ}}
{{Lenghe|NAP=X|ABR=X|CAL=X|LAZ=Pigmèe|MUL=X|PUG=X|LUC=X}}
[[File:African Pigmies CNE-v1-p58-B.jpg|thumb|right|Ne spleratore [[Regno Aunito | bretánneche]] anziém'a ciért pigmèe (''Collier's New Encyclopedia'', vol. 1)]]
{{LAZ}}
Gl '''pigmèe''' suó ne grupp ètneche spase a l’[[Áfreca equateriale]]. Suó peccerigl (mén'e 150  cm) é che la pèll scura, capigl ricc, nase spappate é la còccia brachemòrfa.
 
Gl nome "pigmèe" ne vè da le grèche andiche '''''πυγμαιος''''' (''pygmâios'', "ávete ne cúbbete") che gl andiche Grèce addeprávane pe nzegnà ne leggendárie pòpele de nane, che ze trevava a sudd de gl [[Naggitto|Eggitt]] o a l’[[Innia|Ínnia]], che štévene sèmb a fà la uèrra condr a le [[cëcogna|cecogn]] (o le gru) che gl štrechiávane le cámbera.
[[File:African Pigmies CNE-v1-p58-B.jpg|thumb|right|Ne spleratore [[Regno Aunito | bretánneche]] anziém'a ciért pigmèe (''Collier's New Encyclopedia'', vol. 1)]]
Gl '''pigmèe''' suó ne grupp ètneche spase a l’[[Áfreca equateriale]]. Suó peccerigl (mén'e 150 cm) é che la pèll scura, capigl ricc, nase spappate é la còccia brachemòrfa.
 
“Pigmèe” è ne tèrmene addeprate pe nzegnà cchiù puópele cacciature-racchegleture de la conga de gl sciume Congo é d’ate reggiune de l’Áfreca cendrale. Sse tèrmene è cunzederate sprezzuse<ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/chisiamo/terminologia|titolo = Terminologia - Survival International|accesso = |data = }}</ref> é pecciò ciért ndíggene ne’gl addòprane, prò a gl štéss tiémb vè addeprate da ate comm gl nome cchiù fácele pe ze chiamà iss štéss <ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/popoli/pigmei|titolo = I "Pigmei" - Survival International|accesso = |data = }}</ref>.
Gl nome "pigmèe" ne vè da le grèche andiche '''''πυγμαιος''''' (''pygmâios'', "ávete ne cúbbete") che gl andiche Grèce addeprávane pe nzegnà ne leggendárie pòpele de nane, che ze trevava a sudd de gl [[Naggitto|Eggitt]] o a l’[[Innia|Ínnia]], che štévene sèmb a fà la uèrra condr a le [[cëcogna|cecogn]] (o le gru) che gl štrechiávane le cámbera.
 
“Pigmèe” è ne tèrmene addeprate pe nzegnà cchiù puópele cacciature-racchegleture de la conga de gl sciume Congo é d’ate reggiune de l’Áfreca cendrale. Sse tèrmene è cunzederate sprezzuse<ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/chisiamo/terminologia|titolo = Terminologia - Survival International|accesso = |data = }}</ref> é pecciò ciért ndíggene ne’gl addòprane, prò a gl štéss tiémb vè addeprate da ate comm gl nome cchiù fácele pe ze chiamà iss štéss <ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/popoli/pigmei|titolo = I "Pigmei" - Survival International|accesso = |data = }}</ref>.
 
== Pigmèe afrecane ==
Line 29 ⟶ 27:
 
== Štòria ==
A gl [[Naggitto|Eggitt]] suó štate retrevate screzziune de gl 2000 d.C. che párlene de gl pigmèe chiamánnegle "Danzature de gl Dèe" é da šte fatt ze pènza ca abbetávane reggiune ne muare cchiù a nòrd de chéll addó ze tròvane uoje, faštima affin'a gl’ Ávete [[Nilo|Nile]]. Dénd a na lèttra retrevata sana é che resagl a gl Andiche Rrègn, ne [[faraone]] rengrázia ne ghevernatore sié, [[Harkhuf]], pe gl avé date ne "nane" che ne venéva da la "tèrra de gl spird" (comm gl egizzië chiamávane gl terretòrie a sudd de gl rrègn sié).<ref>V. Davidson (1963), p. 36</ref>
 
Dénd a l’art remana, gl pigmèe de la vall e gl Nile suó spiss rappresëndate facènn sèss sfrenescite. Ciért affrisch de sse tipe retrevate a [[Pumpeje|Pumbèj]], ze puonn vedé a gl [[Museo archeologgeco nazzionale ‘e Napule|Musèe archeelòggeche naziunale e Nápule]].
 
A gl tiémb andiche gl pigmèe z’afferrárene spiss che gl puópele [[bandù]] de l’[[Áfreca subsahariana]] pe gl pessèss de le tèrr, sse lúteme prò tenévane na tecnoleggía cchiù mègl é nen mettiérene niènd a gl caccià o a gl sottemétt.
Line 43 ⟶ 41:
Gl attaccamiénd a la sélva é la cura de chéšta è gl pund cendrale de la raggione che tiéve d’esišt comm pòpele <ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/galleria/popoli-delle-foreste|titolo = Survival International - Custodi delle foreste|accesso = |data = }}</ref>
 
Ogn grupp tè na léngua séa devèrza da l’ate, ma tutt quand tiéve la štéssa paròla pe dice spird e la sélva: ''jéngi''.
 
Ze spuóštane da na part a n’ata, ma sèmb dénd a na zzòna lemetata. La tribbù è chembòšta da pòche famigl.
 
Crídene a gl spird é pure a che l’alma scita de gl muort ze tramuta dénd a gl cuorp e ne lefand. <ref>[http://www.elapsus.it/home1/index.php/spettacolo/teatro/311-il-teatro-dei-popoli-primitivi Il teatro dei primitivi]</ref>
 
Gl matremònie ze fave accurdènn la parendèra fòre da gl clan; pe tené sèmb gl štéss númmere tra fémmene é uómmene dénd a gl grupp seciale, gl grupp che recève na sposa ne tèa redà una a quigl che l’è data.
Line 57 ⟶ 55:
== Prebblèm e gl juorn d’uoje ==
[[File:Pygmy house outsideview.jpg|thumb|right|Case pigmèe a la Repúbbleca de gl Congo]]
Une de gl prengepale prebblème che gl quale gl pigmèe tiév'a schemmatt è che ne’tiéve nesciune deritt terreteriale. Pe [[Survival International]], gl movemiénd munniale pe gl deritt de gl puópele ndíggene, affin'a quann sse deritt ne’venarrave rechenesciute, gl fraštiére é gl Štate petarrave cundenuà a z’arraffà la tèrra che la quale gl pigmèe tiév'a cambà. <ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/parchi|titolo = Survival International - Popoli e Parchi|accesso = |data = }}</ref>.
 
Ne muar'e chemunetà viéve cacciate che la scusa de cunzervà la natura, pure se la légg dice ca nen ze pò fà. A gl [[Cámerun]] sudd-uriendale, presèmbie, quasce tutta la tèrra de gl vave de gl “Pigmèe” [[Baka]] è addevendata parch naziunale o data a secetà che prepárane safari de caccia. <ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.survival.it/popoli/pigmei|titolo = Survival International - "Pigmei"|accesso = |data = }}</ref>.
 
“Andann, la sélva éva pe gl Baka, mo nen è cchiù allescì. Ce speštèmm dénd a la sélva appriéss a le štaggiune, ma mo tenéme paura” è cundate a Survival n’òme Baka. “Comm fave a ce dice ca nen petém'ì dénd a la sélva? Nen sapéme comm cambà avetemènd. Ce ménane, c’accídene é ce fave foje viérz gl Congo.” .”<ref>{{Cita web|autore = |url = http://www.thepostinternazionale.it/mondo/camerun/i-baka-cacciati-dalla-foresta|titolo = The Post Internazionale - I Baka cacciati dalla foresta|accesso = |data = }}</ref>
 
== Pigmèe asiátece ==
Gl nome "pigmèe" vè addeprate pure pe chiamà ate grupp ètnece d’uómmene peccerigl, presèmbie gl Andamanése, gl Semangh de la [[Malèsia]] o gl Negritos de le [[Filippine|Feleppine]].
 
== Annetaziune ==
Line 73 ⟶ 71:
*{{cita libro|nome=Basil | cognome=Davidson | titolo=La riscoperta dell'Africa | anno=1963 | editore=Feltrinelli | città=Milano}}
 
[[Categurìa:Africa]]
== Jond e fòre==
* [http://www.survival.it/popoli/pigmei I "Pigmei" - Survival International]
* [http://www.pygmies.org/pigmei/ Pigmei Africani: Cacciatori-raccoglitori dell'Africa centrale]
* [http://landsofshadow.medialighieri.it/griot/pigmei/pigmei.htm Pigmei:il popolo della foresta nera]
* [http://www.gfbv.it/2c-stampa/2005/050614it.html Riconoscere i diritti dei Pigmei nella Repubblica del Congo]
* [http://www.gfbv.it/2c-stampa/04-1/040407it.html Grido d'aiuto dai Pigmei del Congo]
* [http://www.gfbv.it/2c-stampa/03-2/030923it.html La Corte Internazionale dell'Aia prende posizione sui massacri in Congo]
* [http://www.gfbv.it/2c-stampa/03-2/030520it.html Impedire il genocidio nel Congo orientale]
* [http://www.gfbv.it/3dossier/africa/pigmei.html Storia del più antico popolo della foresta]
* [http://www.lescienze.it/news/2012/05/07/news/perch_i_pigmei_sono_piccoli_sorprendono_i_nuovi_dati_genetici-1005069/ Altezza e dati genetici LeScienze]
 
== Fond ==
Ss’artícule ne vè mbart o ndutt da gl artícule currespennènd de la wikipèdia pe taliane.