Turchia: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Holder (chiàcchiera | contribuzzione)
m corr using AWB
Riga 64:
Ll’equilibbrio 'e putere fuje scunquassato na primma vota 'ind'o 1831, quanno ll’invasione d' 'a Siria da parte 'e Muhammad ‘Ali, ll’innipennente guvernatore Ottomano d' 'o [[Naggitto]], purtaje â chiusura d' 'e strette, cu' 'ngrese, russe e austriace ca arresolvetteno. N' atu fatto 'e cheste nce fuje cu' 'a [[Guerra 'e Crimea]] (1854-56) e fernette ch' 'o Trattato 'e Parigge (1856) ca 'mpignaje 'e russe a luvà 'a mieza 'a flotta d' 'a lloro d'ô Mar Nero, ma facette addiventà 'a [[Rumania]] na pruvincia autonoma asotto 'a suvranità ottomana. 'Ind'o 1873 nce fujono 'rrevutate â Bosnia ed Erzegovina, 'rrevutate ca ereno avviate 'ind'o 1804-13 â [[Serbia]], mentre 'nfra 'o 1821 e 'o 1829 'a Grecia se era pigliata ll’innipennenza. Ll’intervento 'ind'o 1876 d' 'a [[Russia]] e 'o Trattato 'e Santo Stefano(1877) obbligajeno a ll'ottomane a cuncedere ll’innipennenza a [[Bulgaria]], Serbia, Rumania e Montenegro. P'apparà 'sta situazzione, ê russe se dette 'a Bessarabia, ll’[[Austria]] occupaje 'a Bosnia ed Erzegovina, l’Angleterra s’inzidiaje a [[Cipro]]. 'Ind'o 1882, pe' difennere ll'interesse lloro ô [[Naggitto]] (diebbite), ll’Angleterra occupaje 'a riggione.
 
'Nfra 'o 1878 e 'o 1908 l’Austria stennette 'o putere suojo 'ngopp'a Serbia, Romania e Grecia mentre 'a [[Russia]] 'ngopp'a Bulgaria. 'Nfra 'o 1908 e 'o 1913 'o prucesso 'e spartizzione cuntinuaje: ll’Austria se pigliaje 'a Bosnia-Erzegovina, ll' esercite balcanice se pigliajono ll'ate territorie europei . Durante 'a [[Primma guerra munniale]], ll' ottomane se mettetero cu' Germania e Austria. Pe' conseguenza, fujono firmate ll' accorde Sykes-Picot(1916) ca diceveno ca 'a [[Franza]] essa avut'a avè 'o Libbano, 'a Turchia sudoccidentale, 'a Siria settentrionale, e ll’Iraq settentrionale; â Ngreterra attuccava 'o rriesto 'e ll’Iraq, 'a sponna araba d' 'o [[Golfo Persico]] e 'a [[Transgiordania]]; p' 'a Palestina fuje previsto nu regime internazziunale; 'a Russia 'essa avuto Istanbùl e cierte zzone 'e ll’Anatolia orientale; all’[[Italia]] fuje prummisa 'a parte meridiunale 'e ll’Anatolia. Pe' realizzà 'o prugietto 'e supremazia ô Medioriente,'a [[Ngreterra]] prumetette ô sceriffo d' 'a Mecca Husayn ca s'essa avut'a ricanoscere nu Stato arabbo innipennente, ma dint'o 1917 'a Dichiarazione 'e Balfour criaje 'e primme 'nzirie 'e ll'ebbree p' 'a criazzione stesso 'e nu Stato nazziunale ebbraico â Palestina. Aroppo 'a fine d' 'a guerra, ll’impero s'era spartuto accussì : Libbano e Siria ê francise, Palestina Giordania ed Iraq ê ngrise, all’Italia attuccaje ll’Anatolia sudoccidentale, mentre 'a Grecia occupaje Tracia, Smirne e isole egee. L’Armenia addiventaje nu Stato innipennente, 'o Kurdistan na pruvincia autonoma.'O [[Naggitto]] se separaje cumpletamente d' 'a suvranità ottomana.
 
Aroppo a 'sti fatte venette a fora 'a figura 'e [[Mustafa Kemal Atatürk|Mustafa Kemal]], n' ufficiale 'e chello ca apprimma seva ll'esercito Ottomano, eroe 'e guerra p' 'o ruolo ch'avette 'ind'a [[battaglia 'e Gallipoli]], ca riuscette, cu' n'esercito 'a isso arrecucchiato,a libberà 'a Penisola Anatolica 'a ll' esercite d' 'e putenze furastiere. 'A Repubblica Turca fuje quinne funnata 'ind'o 1923, e Mustafa Kemal Atatürk addiventaje 'o primmo Presidente, asotto a isso 'a Turchia se trasfurmaje 'ind'a nu stato muderno e prugredito,tale e quale a ll'Europa 'e mò.