State Aunite d'Amereca: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m Cangiaje 'e cagnamiénte 'e 93.148.99.169 (discussione), cu â verzione 'e pprimma 'e Martin Macha 2111
Tag: Rollback
mNessun oggetto della modifica
Riga 54:
'A superificie d{{v}}o paese è 'e 9.826.630 km², cumprendendo ll'Alaska e ll'isule Hawaii, ca se estenduno ppe 1.717.854 e 28.311 km². Tutto 'o stistema 'e ll'acque interne se stede ppe na superficie e' 507.788 km². 'A linea custriera se fa ppe 19.924 km. 'A capitale e' Washington DC.
 
Doppo 'a [[Sicunna guerrauerra munniale]], addeventaje na grossa superputenza cu ll'[[Aunione Sovieteca]]. Quanno chesta se spaccaje, 'e USA rummanette l'aunica superputenza d' 'o [[munno]].
 
==Ecunumia==
'E State Aunite song 'a primma putenza innustriale a livello munniale ra'll'inizio ro'o' [[XX seculo]]. Fino a secunna metà 'e ll'[[XIX seculo|ottociento]] ll'ecunumia se basava ngoppa a' ll'agricultura; aropp' 'a uerra 'e secessione, che vide 'o scuntro 'e state ro{{v}}o nord innustrializzate e chilli agriculi ro{{v}}o sud, fungono cumpiuti mpurtanti prugessi int{{v}}a pruduzzione re{{v}}e beni innustriali 'e base, aroppo, cu 'a [[primma guerrauerra munniale]], e' manufatte iniziarono a' duminare ll'espurtazzione cchiu d' 'ematerie primme. Cu o' sviluppo e'll'industria, ll'agricultura cagnò e fuje cchiu meccanizzata e efficiente, utilizzando meno forza-fateca (aroppo a' ll'abolizzione ra'a'schiavitù re'e'neri).
 
Aroppo a' secunda uerra munniale se asisstesse 'a 'o sviluppo re{{v}}e servizie, cumm'a'pubbleca amministrazzione, re'e'libbere prufessione, e' ll'attivetà cummerciali e' finanziari. Mò o' settore e' o' cchiu grosso e mpiega o' 77.8% ra{{v}}a forza fateca, ll'innustria 'o 20,6% e ll'agricultura sulo 'o 1.6%.
 
Ll'ecunumia re'e'State Aunite d'Amereca se è basata sempre ncopp' 'a libbertà 'e mpresa, prutetta ra'e'regule ro 'o capitalismo cchiu avventuroso, cchiu affrancato ra vincule 'e ogne sorta; chesto è stato a'base e' ll'ideologgia che permea tutta 'a vita amerecana, ppe a' cui difeca e' State aunite se song impegnate e' diverse guerreuerre che assicurassero a' o' stitiema amerecano, cu a' difesa e' valure murali, pure o' mercato munniale re'e'soje mprese. Ma isso ha subito into o' tiempo currezzione mposte ra{{v}}a fraggiletà stessa 'e nu sistema suggetto a ricorrenti crisi. Accusì, a partire 'e ll'inizzio 'e ll'[[1930|anne Trenta]], aroppo 'a crisi d{{v}}o [[1929]], 'o guvierno re'e State Aunite ha avuto nu ruolo prutezionisteco sempe cchiu mpurtante e' ll'ecunumia, che ha regulamentato cu rivierse modi.
 
[[Categurìa:State Aunite| ]]