Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése

Le Mavelacée (Malvaceae Juss. 1789) suo na famiglia de chiand Angespèrm spase dénd a le reggiune tembrate é call e tutt la Tèrra. Tiéve, depènn da comm viéve classefecate, circa 100 jènere é cchiù de 1500 spèce. De ssa famiglia fave part spèce che tiéve ne ruoss nderèss cummerciale comm presèmbie fibbr tèssele (chettone, juta, kenaf), chiand p’addebbà (Ibbisch), chiand accebbatòrie (cacáo, gomb, carcadè).

Mavelacée

Hibiscus rosa-sinensis
Crassifecazzione scientìfeca
Dëminië Eukaryota
Regn Plantae
Dëvësion Magnoliophyta
Class Magnoliopsida
Sottëclass Dilleniidae
Órdënë Malvales
Famiglia Malvaceae

Arrapresendazione cagna

Le frunn suo speralate é stepelate.

Gl sciuore sule, armafredite, attenemuorf. Gl cálece, che tè 5 sèpale attaccate a la base, è spiss raddecchiate a part pe fòre da ne calecitt, la cròlla tè 5 pètale líbbere o cungresciute a la base. Gl andrecèe tè ne muare štame attaccate pe le féla a fermà na spèc’e tubb ch’abbetina gl aštile. Gl genecèe è fatt da 5 - ne muare carpèllera che fórmene n’evarie súpere; ogn carpiégl tè n’òvule ébbía.

Gl frutt è ne peliachènie, fatt da tand merecarp quanda ne suo le carpèllera che, quann suo mature, se štácchene pebbía e la štrecazione de gl recettácule (presèmbie Mávela) o na cápsula leculecida.

Seštemáteca cagna

Appartiéve a gl òrdene de le Malvales. A gl juorn d'uoje la delemmetazione de la famiglia è la raggione de študie é recérch é petéss patì variaziune che la cundenuazione de gl študie.
Štènn a la lútema verzione de la classefecazione felogenèteca [1][2] la famiglia Malvaceae sensu APG tè cchiù de 200 jènere spase dénd a le sottefamiglie mendevate jécch sott:

Annetaziune cagna

  1. Malvaceae - Angiosperm Phylogeny Website
  2. Malvaceae Info web site