Fícura
Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése
Ficus carica L.
Variande dialettale cominése cagna
Fícura (Agnone, Aluite, Atini, Sande Ghiasce, Ucalue), fícuera (Casaluiére, Galleniare, Sande Renate), fíccuera (Settefrate)
Descrezzione cagna
La fícura è n’álbere che tè ne tronghe curte d'addó náscene parécchie rámera é che pò arrevà a 6-10 mètre ávete.
La scòrza è de chelore grigge-cennerine; gle suche è de chelore ghianghe latte. Le rámera suó chiéne de medulle é tiéve ciérte uocchie pezzute é verde mbond'a tutte.
Frunne cagna
Le frunne suó ròsse, raspose, de chelore vérde cupe a parte e ngima é cchiù chiare a parte pe sotte.
Frutte cagna
Gle frutte (chiamate pure isse fícura) è, mméce, ne fávese frutte o sicònie (gle vére frutte suó gl'achènie peccerigle che ze truóvene dénd'a isse). Tè la fòrma e ne pire, é la carne (ché è quélle che ze magna) è doce assá quann'è mature. Gle chelore sié pò ì da le vérde a le rusce, affin'a le bluaštre-viulácie.
Rrazze cagna
- atriana (o trejana): ze magna a settiémbre;
- bresciòtte: brogiotto;
- falaciana;
- chelombre: frunne lanose, frutte ruosse ne muare, pèlle gialla, carne roscia chiara, ze magna a settiémbre;
- papòscia;
- premóteca: pèlle vérde, carne roscia chiara, puoche doce, ze magna a la mmetà e lugle;
- sávece (o sáuece): peccerélla, pèlle marrone, carne e chelore rusce-viòla, doce ne muare, ze magna a settiémbre;
- sèssa: ze magna a lugle é a settiémbre;
- uttasce.
Mòde e dice cagna
A fà le nòzze che le fícura sécche. (Ze dice quanne un vò fà caccosa che puoche sòlde).
Mutte cagna
La léna de fícura ne'scalla né la mogle né gle marite, ma quanne z'è seccata scalla tutte gle parendate.
Vide pure cagna
- Fìguere: artícule scritte pe léngua mulesana de la manèra cambebbassana-befernése che l'ertegafía letteraria.