Marte: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Riga 12:
 [[uocchio annuro]] Marte pare 'e nu culore iallenizzo, purtuàllo o russigno e ppe' lommenosetà jè chillo ca cagna 'e cchiù nt'â ll'orbeta suoja ntr'â tutte 'e chianite â fora: 'a [[magnetudine paruta]] suoja jè ntr'â na spagliocca 'e +1,8 nfin'â nu massemo 'e −2,91 à ll'[[apposizzione (astronomia)|apposizzione]] perieleca<ref name=Marsfact>{{cita web|url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/marsfact.html|autore=NASA|data=29 'e Nuembre 2007|titulo=MarsFact Sheet|acciesso=17 'e Abbrile 2018 |lengua=en}}</ref> (canasciuta cummo granne apposizzione). Ppe mmiezzo 'e ll'[[eccentrecetà orbitale]] 'o scastamiemto cagna â ognedune apposezzione producenno piccirille e granne apposezziune, cu nu diametro paruto ntr'â 3,5 e 25,1 [[siconno (geometria)|sicunne 'e arco]]. 'O 27 'e Aùsto [[2003]] ê 9:51:13 [[tiempo anneverzale|UT]] Marte steva abbecino â Terra cummo maje rint'â quase 60 000 anne: 55 758 006 km (zoè 0,372 719 UA). Zò fuje possebbele pecché Marte steva â nu ghiuorno â ll'apposezzione e â treje juorne â 'o perielio suojo, nu fatto ca 'o facette vesebbele assaje r'ô chianeta. Tuttavota stu abbecenamiento jè sulo 'e poco cchiù auto 'e ll'ate. Verborazia 'o 22 'e Aùsto [[1924]] 'o scrastamiento zico fuje 'e 0,372 846 UA e se penza ca 'o 24 'e Aùsto 2208 sarrà 'e 0,372 79 UA<ref>{{Cita web |url=https://www.corriere.it/Rubriche/Astronomia/marteagosto/index.shtml |titulo=Corriere della Sera |editore=www.corriere.it |acciesso=8 'e Giugno 2018}}</ref>. 'O abbecenamiento cchiù auto 'e sti mille anne sarrà mmece ô 8 'e Settembre 2729<ref>{{Cita web |url=https://www.cuandopasa.com/index.php?v=v8450j |titulo=Acercamiento de Marte a la Tierra - Año 2729 |editore=cuandopasa.com |lengua=es|acciesso=8 'e Giugno 2018}}</ref>, quanno Marte sarrà â 0,372 004 UA r'â Terra<ref>{{cita web|url=http://www.mail-archive.com/meteorite-list@meteoritecentral.com/msg14044.html|titulo="Mars Makes Closest Approach In Nearly 60,000 Years"|autore=(22-08-2003)|acciesso=14 'e Aùsto 2010 |legua=en}}</ref>.
 
Cu ll'asservazzione ô [[occhiaro]] se ponno veré cierte minute r{{v}}a scorza, ca facettero chiaità â ll'astruonome r'ô sirecesemo ô vintesemo seculo ncopp'â ll'asistenza 'e nu populo ncopp'ô chianeta. Avasta nu obbiettivo 'e 70-80 millimetre ppe veré nguacchie ascure e chiare ncopp'â scorza e 'e chiatre pulare<ref>{{cita web |url=https://www.ozscopes.com.au/what-can-you-expect-to-see-with-a-telescope.html |titulo=What can you expect to see with your telescope? |lengua=en|acciesso=21 'e Nuembre 2017}}</ref>; ggià cu nu 100 millimetre se pò canoscere 'o [[Syrtis Major Planum]]. Facennose ajutà â filtre culurate se pò mpurre canoscere 'e limmete ntr'â 'e reggiune 'e natora geologgeca devierza<ref>{{cita web |url=https://astronomyconnect.com/forums/articles/the-2016-opposition-of-mars-an-observers-guide.22/ |titulo=The 2016 Opposition of Mars – An Observer's Guide |autore=Brian Ventrudo |lengua=en |acciesso=21 'e Nuembre 2017}}</ref>. Cu nu obiettivo 'e 250&nbsp;mm e cunnizziune 'e vesebbeletà bbone songo visebbele 'e carattere prencepale r{{v}}a supraffigga, 'e rrellieve e 'e ncarze<ref>{{Cita web |url=https://science.howstuffworks.com/telescope12.htm |titulo=How Telescopes Work |editore=HowStuffWorks |data=8 'e Nuembre 2000 |lengua=en |acciesso=8 'e Giugno 2018}}</ref>. 'A vesione 'e sti minute pò jessere cummigliata 'a 'ufe 'e arena ncopp'â Marte ca ponno cummeglià purzine tutt{{v}}o chianeta<ref>{{cita web |url=https://www.blitzquotidiano.it/scienza-e-tecnologia/marte-e-le-tempeste-di-sabbia-che-attraversano-tutto-il-pianeta-rosso-foto-2486447/ |titulo=Marte, le spettacolari tempeste di sabbia durano mesi FOTO |data=16 'e Giugno 2016 |acciesso=8 'e Giugno 2018}}</ref>. Quanno se abbecena â ll'apposezzione accumencia nu periudo 'e [[moto â cemmerza paruta]], arò, peglianno sulo 'o cielo r{{v}}a terra, 'o chianeta pare fà nu muvimiento â cemmerza 'e chillo nurmale<ref>{{cita web|url=https://mars.nasa.gov/allaboutmars/nightsky/retrograde/|titulo=Mars Retrograde|acciesso=19 'e Majo 2015|lengua=en}}</ref> (addonche â estll'Uorto eâ ovestll'Occaso mmece ca â ovestll'Occaso â estll'Uorto) cu na orbeta ca pare ffà na cavezza (nt'â lengua ngrese "loop"); 'o muvemiento â cemmerza 'e Marte mperrò jè 'e 72 juorne.
 
== Storia 'e ll'asservazziune ==
Riga 206:
Marte tene ruje satiellete natorale: [[Fobos (astronomia)|Fobos]] e [[Deimos (astronomia)|Deimos]]. Tutt'e ruje fuje scupierte â [[Asaph Hall]] nt'ô 1877. E nuomme r{{v}}e lloro, ''Paura'' e ''Terrore'', allecuordano 'a [[metologgia grieca]], addù Fobos e Deimos accumpagnajeno 'o pate [[Ares]], [[Marte (dio)|Marte]] pp'e [[Rumane]], nt'â uerra. Nun jè chiaro cummo e si Marte ave pegliato st ruje lune. Tutt'e ruje teneno n'orbeta â cateniello, abbecen'â ll'equatore, na cosa ca succere arraro. Tuttavota 'a cumposizzione lloro face penzà ca tutt'e ruje songo uggiette cumm'â ll'asteroide<ref>Jacobson, R.A., ''The Orbits and Masses of the Martian Satellites and the Libration of Phobos'', 2010, ''The Astronomical Journal'', vol. 139, n. 2, pp. 668-679.</ref>.
 
Fobos jè 'a cchiù gruossa r{{v}}e roje lune, mesoranno 26,6 km. Tene 'a 'nbriana 'e na preta scuonceca cu assaje cratiere, cu 'o cchiù gruosso ca se chiammata Stickney e ca cummoglia quase 'a mmità r{{v}}a chiattezza soja. 'A supraffigia r{{v}}o satiellete jè cummegliata sana sana â [[regolite]], ca refrette sul'o 6 % r{{v}}a luce r{{v}}o sole. 'A denzetà jè vascia assaje e allecorda 'e meteorite [[Condrite|condrite cravunacea]] e ffà penzà ca 'a luna fuje pegliata r'ô campo 'e tumità 'e Marte<ref>{{cita web|autore=Emily Lakdawalla|titulo= Phobos: New gravity data and an update on the Phobos-Grunt landing site| url= http://planetary.org/blog/article/00001697/|data=16 'e Attrufo 2008|editore= [[Planetary Society|The Planetary Society]] |acciesso=23 'e Majo 2017 |lengua=en}}</ref>. Ll'orbeta suoja ntuoro 'o chianeta russo jè 'e sett'ore 39 menutule, tene 'a forma 'e nu rutiello e jè luntana 'e 1º r'ô chianu 'e ll'equatore; tuttavoca, siccome ca jè poco stabbele, pò fà penzà ca fuje pegliato poco tiempo fa. Fobos tene nu periudo 'e orbeta cchiù vascio 'e chello 'e revotazzione 'e Marte; stu fatto o fà soriere â ovestll'Occaso e trasere â estll'Uorto nt'â sulo unnece aore. 'A renza cchiù luongo r{{v}}o satiellete tene 'a faccia sempe ppo chianeta matre, accussì comm'â Luna r{{v}}a Terra. Siccome sta abascio 'a ll'autezza sincrona, Fobos s'adda abbecenà, nt'ê 50 meliune 'e anne c'anna abbenì, sempe 'e cchiù ô chianeta, nfin'â nzoperà 'o [[lemmeto 'e Roche]] e schiattarse<ref>''Physics of bodily tides in terrestrial planets and the appropriate scales of dynamical evolution'', 2007, ''Journal of Geophysical Research'', vol. 112, n. E12, pp. E12003.</ref>.
 
Deimos mmece jè 'a luna cchiù peccerella e cchiù â fora, siccome ca jè 'e 15 km. Tene na 'nbriana 'e n'ellisse, e, abbenché tene na piccirella forza 'e tumità, tene nu gruosso strato 'e regolite ncopp'â supraffigia, ca cummoglie nu poco 'e cratiere facennola paré cchiù rregulare 'e Fobos<ref>Veverka, J.; Burns, J. A., pp. 527-529, 1980.</ref>. Mpurzì cumm'â isso mperrò tene 'a stissa cumposizzione 'e ll'asteroide. Deimos stà â fora 'e ll'orbeta sincrona e se leva â estll'Uorto e nce mette cchiù 'e ruje juorne ppe trammuntà â ovestll'Occaso, simbé ll'orbeta soja jè 'e trienta aore e decedotto mmenutule. 'O scrastamiento â Marte jè 'e 23459 km. Cumm'â Fobos, tene sempe â stessa faccia nt'ô cielo 'e Marte. Nt'ê punte Lagrangiane 'e ll'orbeta 'e Marte nce stanne mpurzine cierte [[Troiano (astronomia)|asteroide troiane]]. 'O primmo, [[5261 Eureka]], fuje truato nt'ô 1990. Annanzo nce fujeno (101429) o 1998 VF<sub>31</sub>, (121514) o 1999 UJ<sub>7</sub> e 2007 NS<sub>2</sub>. Nsarvamiento â UJ<sub>7</sub> ca sta nt'ô [[Punte 'e Lagrange|punto troiano]] L4, tutt'e ll'asteroide stanno nt'ô L5<ref name="asteroidi">{{cita web|url=http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/MarsTrojans.html|titulo=List Of Martian Trojans|acciesso=8 'e Abbrile 2009 |lengua=en}}</ref>. 'E magnituddene parute r{{v}}e lloro stanno ntr'â 16,1 e ô 17,8<ref name="asteroidi" />, pe tramente 'o semiasse cchiù gruosso lloro jè 'e 1,526 UA<ref name="asteroidi" />. Nu sturio accuoveto r{{v}}a [[sfera 'e Hill]] marziana, nsarvamiento â parte ê rinto â ll'orbeta 'e Deimos ca jè nvesibbele â luce refressa â Marte, jè na smentuta ô rovagno ì'e ll'ati satiellete ca passano 'a magnitudine paruta 'e 23,5, zoè nu raio 'e 90 m ppe n'albeto 'e 0,07<ref>{{cita web|url=http://arxiv.org/abs/astro-ph/0409522|titulo=A Survey for Outer Satellites of Mars: Limits to Completeness|autore=[[Scott S. Sheppard]], [[David Jewitt]] e Jan Kleyna|acciesso=17 'e Marzo 2009 |lengua=en}}</ref>.
 
== Astronomia ncopp'â Marte ==