Sannite: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m Bot: nummere
riordino voce using AWB
 
Riga 1:
{{Variante|LAZ}}
 
[[File:Carte DeuxGuerreSamnite 327avJC.png|thumb|upright=1.5|Carta e la [[secunna uèrra sanníteca]]. Gl tretòrie e gl [[Sannie]] ze tròva dénd a la štriscia e chelore vérd.]]
Gl '''Sannite''' (pe òsch ''Safineis'' é pe [[Lengua latina|latine]] : ''Samnīs'', ''-ītis'', a gl singulare ; ''Samnītes'', ''-ium'', a gl plurale) suó tribbù sabbèlleche štabbelite dénd a gl [[Sannie]] (reggione mendana e l’[[Italia|Etalia]] e gl sudd) e gl sètteme affin’a gl tèrz sècule p. C.
 
La prima vòta che ze tròva caccosa de scritt ngim’a iss resagl a gl 354 p.&nbsp;C.<ref>Pe gl ann apprima a gl ann 300 p.C., la creneluggía varroniana nen è cchiù cunzederata comm se foss jušta. È prengepalmènd addeprata da [[Tite-Livie]]. Eppure la letteratura accadémeca modèrna, pe cunvenzione, addòpra angora šta creneluggía. (Gary Forsythe, ''A Critical History of Early Rome'', 2005, Berkeley, University of California Press, pp. 369-370).</ref>, a ne trattate fatt che gl Romane.
Gl '''Sannite''' (pe òsch ''Safineis'' é pe [[Lengua latina|latine]] : ''Samnīs'', ''-ītis'', a gl singulare ; ''Samnītes'', ''-ium'', a gl plurale) suó tribbù sabbèlleche štabbelite dénd a gl [[Sannie]] (reggione mendana e l’[[Italia|Etalia]] e gl sudd) e gl sètteme affin’a gl tèrz sècule p.C.
 
La prima vòta che ze tròva caccosa de scritt ngim’a iss resagl a gl 354 p.C.<ref>Pe gl ann apprima a gl ann 300 p.C., la creneluggía varroniana nen è cchiù cunzederata comm se foss jušta. È prengepalmènd addeprata da [[Tite-Livie]]. Eppure la letteratura accadémeca modèrna, pe cunvenzione, addòpra angora šta creneluggía. (Gary Forsythe, ''A Critical History of Early Rome'', 2005, Berkeley, University of California Press, pp. 369-370).</ref>, a ne trattate fatt che gl Romane.
== Gl pòpele ==
Sse pòpele parla na léngua apparendata a l'[[òsch]]. Gl Sannite suó spartute a quatt tribbù:
 
* gl [[Pendr]] (''Pentri''), la tribbù la cchiù ròssa, la capetale éva [[Bojano]] (''Bovaianom'' pe òsch, ''Bovianum'' pe latine).
Sse pòpele parla na léngua apparendata a l'[[òsch]]. Gl Sannite suó spartute a quatt tribbù:
* gl [[Pendr]] (''Pentri''), la tribbù la cchiù ròssa, la capetale éva [[Bojano]] (''Bovaianom'' pe òsch, ''Bovianum'' pe latine).
* gl [[Caracine]] (''Caraceni''), a gl ávete Sangr (''Sagrus'') che le cettà prengepale '' [[Cluviae]]'' é ''[[Juvanum]]''.
* gl [[Caudine]] (''Caudini''), che tenévane la cettà de ''[[Caudium]]''.
Line 21 ⟶ 18:
Dòpp na uèrra tra [[Umbr]] é [[Sabbine]] (aggènd e šterpiglia itáleca, apparendate da la léngua) sse lúteme, èssènn vengeture, decediérn e fà ne ''[[Ver Sacrum]]'' (Primavéra Sacra) n’nore a gl ddíe ''Mamerte'' (che curresponn a gl ddíe ''Mars'' latine é a gl ''Ares'' grèche). A la primavéra e gl ann appriéss, gl giune fúrene mannate a culenizzà ata tèrra, pertate da gl agnemale sacre a gl ddíe a gl quale évene štate cunzacrate: gl vòve; cape de la spedezione éva Comine (o Còmie) Caštrònie, criatore e gl ''Touto'' (pòpele) sannite. Partiérn da gl lachitt sacre de ''Cutilia'' (uoje ze chiama lache de ''Paterno'', a gl chemune e ''[[Castel Sant'Angelo (RI)|Castel Sant'Angelo]]'', m’previngia e [[Rieti|Riéte]]) che 7.000 Sabbine, é, mendagn mendagn, dòpp ne cammine luongh, arreviarn a na chiana ricca d’acqua é de tèrr. [[Štrabbone]] conda che gl vòve ze fermètt a gl piéde de ne còll chiamate ''Samnium'', é da quišt gl pòpele peglètt gl nome, mméce ze sa ca gl nome Sabbine, Sannite (''Safineis'') é Sannie (''Safinim'') ne viév da la stéssa rádeca lenguišteca ch’èngh gl innoeuropèe '''''sabh-'''''.
 
Gl Sannite suó spase, da gl ottave sècule p.&nbsp;C., dénd a ne ruoss tretòrie chiamate [[Sannie]], chiuse a nòrd da le mendagn e la [[Majèlla]]; a sudd é a levand da l’''Apulia'' é da gl muare adriáteche; a punènd da la [[Campania|Cambania]] é da gl muare tirréne.
 
A la secunna mmetà e gl quind sècule p.&nbsp;C., gl Sannite ze píglene la Cambania, mindr cchiù a sudd gl [[Lucane]] ze spánnene pe tutta la [[Calavria]].
 
Ciért Sannite críane ne Štate cambane attòrn a la ricca [[Capua(CE)|Capua]] etrusca é a la ''Cuma'' grèca, addevendènn cchiù šteruite é mén ferrign, ma remanènn angora sott pressione e chigl e le mendagn pe tutt gl sècule appriéss. Le ricch é rass chiane de l’''Apulia'' a sudd, e la vall e gl [[Lire]] a nòrd é, prima e tutt, chéll e la Cambania fúrene spiss sacchijate da gl mendanare.
 
A gl 354 p.&nbsp;C., Roma facètt ne puatt d'amecizia é d'allianza che la cunfederazione sannita, ma nen ze sa niènd de quéll che ze deciérene. Gl stòrece d’uoje piénzene ca ndann gl sciume [[Lire]] (gl ''Liris'' latine) fòtt gl chembine naturale tra gl romane é gl sannite.
 
Viérz 343 p.&nbsp;C., gl Sannite e le mendagn maleménane gl [[Sedecine]] e [[Teano|Tiane]] (''Teanum'') che štave a chembine che Lazie é Cambania. Chiss chiámane gl Cambane e [[Capua]] pe ze fà rajetuà, é sse lúteme ze revòtane a la vía de Roma.
 
Fòtt la [[prima uèrra sanníteca]]. Gl Romane vengiérene ddu vòte condr a gl pòpele mendanare ma nen ze n’apprefettarn pecché z’avétter’a reterià pe ì a schemmatt che gl viécchie alliate latine.
Roma refà n’allianza nòva che gl Sannite é chemmatt affiangh a iss condr a gl Sidicine, gl Cambane é gl Latine, pe gl quale gl abbandone e ''[[Teano|Teanum]]'' è ne bbrutt còlp pe la cunemía séa. D'allescì, a la prima uèrra sanníteca ze ngatèna la [[uèrra latina]].
 
Roma ze spann pe tutt gl Lazie é la Cambania, é sse fatt la métt faccefrond a gl Sannite. Viéve appriéss ddu uèrr lòngh, la [[secunna uèrra sanníteca]] é la [[tèrza uèrra sanníteca]] che dúrane da gl 327 p.C. a gl 290 p.C (quann gl Sannite z’arriénnene). Sse lúteme piérdene na part e gl tretòrie sié é tiéve a spuštà gl chembine ngòpp’a gl ávete [[Volturno (sciummo)|Velturn]], ne ccone cchiù a sudd-èšt e gl Lire. Pe de cchiù tiéve a dà paricchie suldate a Roma.
Nen petènn seppertà ss’affrund gl Sannite s’allíane che gl nemice e Roma che ze tròvane a l’Etalia, [[Pyrrhus prim|Pirr]] a gl 280 p.C. é [[Hannibal Barca|Anníbbale]] a la [[secunna uèrra púneca]].
 
Roma ze spann pe tutt gl Lazie é la Cambania, é sse fatt la métt faccefrond a gl Sannite. Viéve appriéss ddu uèrr lòngh, la [[secunna uèrra sanníteca]] é la [[tèrza uèrra sanníteca]] che dúrane da gl 327 p.&nbsp;C. a gl 290 p.&nbsp;C (quann gl Sannite z’arriénnene). Sse lúteme piérdene na part e gl tretòrie sié é tiéve a spuštà gl chembine ngòpp’a gl ávete [[Volturno (sciummo)|Velturn]], ne ccone cchiù a sudd-èšt e gl Lire. Pe de cchiù tiéve a dà paricchie suldate a Roma.
Nen petènn seppertà ss’affrund gl Sannite s’allíane che gl nemice e Roma che ze tròvane a l’Etalia, [[Pyrrhus prim|Pirr]] a gl 280 p.&nbsp;C. é [[Hannibal Barca|Anníbbale]] a la [[secunna uèrra púneca]].
 
<gallery widths=240px heights=200px>
File:Samnite_soldiers_from_a_tomb_frieze_in_Nola_4th_century_BCE.jpg|Suldate sannite, da na frise ch’addòbba na necchiaria a [[Paestum]] n’[[Lucania]], IV sècule p.&nbsp;C.
File:Battle of the Caudine Forks.jpg|[[Bbattaglia e le Forch Caudine]] andó suó rappresendate ciért suldate sannite. Affrisch lucane, [[Musée archeològgeche naziunale e Paestum]], viérz 320 p.&nbsp;C.
File:Ancient bronze greek helmet -South Italy.jpg|N’èlm átteche de ceremònia (300 p.&nbsp;C) trevate dénd a na tomba sannita.
</gallery>
 
Gl Sannite suó tra gl prime puópele a ze revetà condr a Roma a la [[Uèrra seciale]]. Críane na cunfederazione itáleca, prò a gl 88 p.&nbsp;C., a la fine e la bbattaglia de pòrta Cullina, [[Sylla]] fa n’accesiaglia é štrica quasce tutt gl uerriére sannite é spèrd gl riéšt e la pepelazione. Da ndann ze petètt dice ca l’Etalia fòtt rionda sott a n’úneche reggime giurídeche.
 
== Annetaziune ==
Line 50 ⟶ 46:
 
== Lébbra ==
* [[Jacques Heurgon]], Rome et la Méditerranée occidentale jusqu'aux guerres puniques, éditions PUF, Nouvelle Clio, Paris, 3e éd. 1993, p.p. &nbsp;327-336, ISBN 978-2-130-45701-5
* [[Dominique Briquel]] et Giovanni Brizzi, « chapitre VII - La marche vers le sud », Hinard 2000, [[François Hinard]] (dir.), Histoire romaine des origines à Auguste, éditions Fayard, Histoire, Paris, anno 2000, p.p. &nbsp;245-292, ISBN 978-2-213-03194-1
* [[Mireille Cébeillac-Gervasoni]], Histoire romaine, La Royauté et la République, éditions Armand Colin, Paris, anno 2006, p.p. &nbsp;70-75, ISBN 978-2-200-26587-8
* Christiane Saulnier, ''L'armée et la guerre chez les peuples samnites (VIIe-IVe s.)'', Paris, De Boccard, 158 p., 45 ill., 5 cartes.
* {{en}} [[Edward Togo Salmon]], Samnium and the Samnites, Cambridge University Press, 1967, ISBN 978-0-521-13572-6
 
==Jond e fòre==
 
* [http://www.sanniti.info/indexen.html sanniti.it] : zite che parla de gl Sannite.
* Mathilde Mahé-Simon, « Les Samnites existent-ils encore à l’époque d’Auguste ? », http://www.fondazionecanussio.org/atti2007/6_Mahe.pdf
 
== Fond ==
Ss’artícule ne vè ‘mbart o ndutt da gl artícule currespennènd e la wikipèdia pe frangése.
 
[[Categurìa:Storia antica]]