Sannite: Cagnamiente nfra 'e versiune

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Comino (chiàcchiera | contribuzzione)
m Comino muvette paggena Sannit a Sannite
m Bot: nummere
Riga 1:
{{LAZ}}
 
[[File:Carte DeuxGuerreSamnite 327avJC.png|thumb|upright=1.5|Carta e la [[secondasecunna uèrra sanníteca]]. Gl tretòrie e gl [[Sannie]] ze tròva dénd a la štriscia e chelore vérd.]]
 
Gl '''Sannite''' (pe òsch ''Safineis'' é pe [[Lengua latina|latine]] : ''Samnīs'', ''-ītis'', a gl singulare ; ''Samnītes'', ''-ium'', a gl plurale) suó tribbù sabbèlleche štabbelite dénd a gl [[Sannie]] (reggione mendana e l’[[Italia|Etalia]] e gl sudd) e gl sètteme affin’a gl tèrz sècule p.C.
Riga 23:
Gl Sannite suó spase, da gl ottave sècule p.C., dénd a ne ruoss tretòrie chiamate [[Sannie]], chiuse a nòrd da le mendagn e la [[Majèlla]]; a sudd é a levand da l’''Apulia'' é da gl muare adriáteche; a punènd da la [[Campania|Cambania]] é da gl muare tirréne.
 
A la secondasecunna mmetà e gl quind sècule p.C., gl Sannite ze píglene la Cambania, mindr cchiù a sudd gl [[Lucane]] ze spánnene pe tutta la [[Calavria]].
 
Ciért Sannite críane ne Štate cambane attòrn a la ricca [[Capua(CE)|Capua]] etrusca é a la ''Cuma'' grèca, addevendènn cchiù šteruite é mén ferrign, ma remanènn angora sott pressione e chigl e le mendagn pe tutt gl sècule appriéss. Le ricch é rass chiane de l’''Apulia'' a sudd, e la vall e gl [[Lire]] a nòrd é, prima e tutt, chéll e la Cambania fúrene spiss sacchijate da gl mendanare.
Riga 34:
Roma refà n’allianza nòva che gl Sannite é chemmatt affiangh a iss condr a gl Sidicine, gl Cambane é gl Latine, pe gl quale gl abbandone e ''[[Teano|Teanum]]'' è ne bbrutt còlp pe la cunemía séa. D'allescì, a la prima uèrra sanníteca ze ngatèna la [[uèrra latina]].
 
Roma ze spann pe tutt gl Lazie é la Cambania, é sse fatt la métt faccefrond a gl Sannite. Viéve appriéss ddu uèrr lòngh, la [[secondasecunna uèrra sanníteca]] é la [[tèrza uèrra sanníteca]] che dúrane da gl 327 p.C. a gl 290 p.C (quann gl Sannite z’arriénnene). Sse lúteme piérdene na part e gl tretòrie sié é tiéve a spuštà gl chembine ngòpp’a gl ávete [[Volturno (sciummo)|Velturn]], ne ccone cchiù a sudd-èšt e gl Lire. Pe de cchiù tiéve a dà paricchie suldate a Roma.
Nen petènn seppertà ss’affrund gl Sannite s’allíane che gl nemice e Roma che ze tròvane a l’Etalia, [[Pyrrhus prim|Pirr]] a gl 280 p.C. é [[Hannibal Barca|Anníbbale]] a la [[secondasecunna uèrra púneca]].